Tala Fou 5850-017
O le aso 20 o le masina lona 4 5850 tausaga talu ona foafoaina Atamu
O le masina lona 4 i le tausaga lona lima o le taamilosaga lona tolu o Sapati
Le Taamilosaga Lona Tolu o Sapati o le 119th Iupeli Taamilosaga
Le Taamilosaga o le Aso Sapati o Mafuie, oge ma Faama'i
Iulai 19, 2014
Sapati Saloma i le Aiga Tupu o Ieova,
Ina ua uma ona ou auina atu le Newsletter o le vaiaso talu ai, na toe siitia ai le ante i Isaraelu faatasi ai ma roketi na fana i Isaraelu mai Lepanona. O le taumafaiga o loʻo faia e Iran e mafua ai ona maua e Isaraelu se taua e lua i luma ma faʻamalosia e vaeluaina fanua faʻaagaga na aumaia e osofaʻia Kasa. Na ou faalogo foi o fana na lafo i luga o le Golan ae ua ou faamaonia lenei mea. A o ou alu e lafo lenei mea, ua auina atu nei e Isaraelu le IDF i Kasa. Fa'amolemole fa'aalu sina taimi ma tatalo mo nei alii ma tamaitai talavou. Ole atu ia Ieova e puipuia i latou ma toe aumaia i latou uma ma le saogalemu ina ua uma ona faataunuuina le misiona e tatau ona latou faia. Ou te iloa nisi o i latou o le a valaauina i luga, faamolemole tatalo mo i latou.
Ou te fia faasoa atu le mea na faasoa mai e Neemia Gordon i lana upega tafaʻilagi e uiga i lona aiga i Isaraelu. Ua ou feiloai i nei tagata ma ou te talosaga atu ia te outou uma ia tatalo mo i latou ma le atunuu atoa.
Sa latalata tele lo'u tina i se roketi pa'u mai Kasa ananafi ao ia tietie atu i le fale mai se taulaga o Ierusalema. O loʻu tuafafine matua, o lana fanau e toʻalima na fananau uma i Isaraelu, na faʻamatalaina ona aafiaga mai le taua fou o le mataʻutia i tagata lautele o Isaraelu:
O le olaga masani i se sone o taua: Ina ua uma ona faamatala atu i tagata uma e leai se auala e mafai ona oo atu ai se roketi mai Kasa i lo tatou eria (ona o loo i ai se mauga maualuga e 800 M (Ierusalema) i le va o i tatou ma Kasa, lea e i luga o le sami) na tulaueleele ai se roketi. ~5 KM mai lo'u fale i le afiafi ananafi. O lo'u atalii e 7 tausaga o Euta sa taalo i fafo ae pa le leo o le ea. Sa ia fai mai ia te au “Sa ou faia le mea sa latou aoaoina i matou e fai i le aoga: Sa ou taoto i lalo ma tuu o’u lima i luga o lo’u ulu. Ona ou faalogoina lea o se pao tele. Ina ua pe le leo, sa ou toe foi i le taaloga.” Na faatoa alu ese lava lo'u tina i lo'u fale e tietie atu i le fale ae pe le leo, o lea e na o le 2 KM le mamao mai le nofoaga o le osofaiga. E le atoatoa le malosi o ia ma e le mafai ona alu ese gofie mai lana taavale ona sa i totonu o le taavale ina ua lavea le roketi. Sa ia fai mai ia te au na ia vaai i le roketi ma o lana taavale na tetete e pei o se laulaau pe a pa.
I le amataga o le vaiaso, sa i ai la’u fanau teine o Noa ma Rasela i le Tolauapiga a le Sikauti e lata ane i Bet Shemesh ina ua taunuu se roketi i lena eria. Sa latou faalogoina le leo ma taooto i luga o le fola o le togavao ma le faamoemoe mo se mea sili. Sa tatau ona aveese e le au Sikauti le 2,500 tamaiti mai le tolauapiga i le po. Na'o le fa'amalamalamaga, i Isaraelu e toetoe lava a leai ni tagata matutua i le Sikauti Tolauapiga, o lo'o fa'atautaia atoa e tupulaga. Na latou faia se galuega sili ona lelei ma na o mai foi laʻu fanau i le fale ma le tele o a latou mea.
Na'o lo'u kiina o se kilipa i luga o le komepiuta e uiga i se leo fa'afuase'i i le ea na pa i le taimi o le fa'aipoipoga. Na faalogoina e Noa le leo ma amata ona ee – vave, tatou o i totonu o le potu saogalemu. Sa tatau ona ou faatoafilemuina o ia. E na o le pau lava loʻu popolega o loʻu atalii o Nitai, o loʻo i totonu o le vaegaʻau. Ou te manatu na auina atu o ia i le tuaoi ma Kasa, ae e le faatagaina o ia e taʻu mai ia i matou.
Aso Sa,
Arielu
O le vaiaso foi na tea nei na faatau ai e le ICEJ ni fale pomu se lua ma avatu i Kfar Aza i tafatafa o le tuaoi o Kasa, lea na faafia ona tulimataʻia e osofaʻiga roketi a Hamas i aso talu ai nei. E tusa ma le 100 o roketi na faʻalauiloa e Hamas ua tulaʻi i luga o latou lava tagata e leʻi oʻo i fafo mai Kasa.
Ma le isi tusi mai laʻu uo o Avi ben Moretekai i Isaraelu.
E tumau pea le manino o tusitusiga paia e pei o le susulu o le la i le aoauli; o le mea tatou te lulu, tatou te selesele mai ai. Mo se faataitaiga, i aso o Yeshayahu (Isaia), na fai mai ai le Perofeta o Hosea e pei ona tusia i le Hosea 10:12 -
Ia lūlūina mo outou le amiotonu; selesele i le alofa; ia gausia o outou fanua lafulafuā, auā ua oo i le taimi e saʻili ai iā Ieova, seʻia afio mai o ia ma faatotō ifo le amiotonu iā te outou.
I aso o Iyov (Iopu), 4:8, o upu nei na tusia i lalo ma tuuina mai ia i tatou:
E pei ‘ona ‘ou va‘ai atu, o ē suatia le amioletonu ma lūlū fa‘alavelave, e selesele mai lava e i latou.
I le Vaitaimi Lona Lua o le Malumalu, i aso o Saulo, a o ia tusia se tusi i Kalatia, na ia tusia ai ma le talafeagai upu manino e pei ona faamauina i le Kalatia 6:7:
‘Aua ne‘i fa‘asesēina ‘outou, e lē ulagia le Atua; auā o le mea e lūlūina e le tagata, o le mea lea e seleseleina mai ai e ia.
InSefer Mishlei (Faataoto) 22:8, o le fua faatatau mo le fuaina o mataupu faavae ua toe faailoa mai i upu nei:
O lē na lūlūina le amioletonu e selesele mai ai e ia le fa‘anoanoa, o le to‘oto‘o fo‘i o lona to‘asā e fa‘aumatia.
O lenei manatu Eperu tatou te aʻoaʻoina iinei mai le Tusi Paia ua taʻua Middah K'neged Middah po o le faigofie, FUA MO FUA. E le'i fou Iesu i lea manatu. Sa ia aoao atu e uiga i ai ina ua ia saunoa i mea nei e pei ona tusia i le Mataio 7:1
Auā o le faamasinoga tou te faamasino atu ai, e faamasinoina ai outou; o le fua fo‘i tou te fa‘aaogāina, e toe fuaina mai ai fo‘i ‘iā te ‘outou.
E moni, o le mea tatou te lūlū, o le a tatou seleseleina. O se vaega o le a'oa'oga a le TULAFONO PAIA, E FAAVAVAU. Seʻi manatu i upu a Iakopo (Iakopo), le Uso o Iesu o lē na faapea mai i le 5:7—
O lea, le ʻauuso e, ia onosai seʻia afio mai Ieova. Va‘ai i le fa‘atalitali le faifa‘ato‘aga i fua tāua o le fanua, o lo‘o fa‘atalitali ma le onosa‘i se‘ia o‘o mai le timu muamua ma le timu mulimuli.
O lenei mataupu faavae e le gata o loo galue i le lalolagi Faaleagaga; o loo galue foi i le lalolagi Faaletino. I le faaipoipoga, pe a o mai faatasi se alii ma se tamaitai e maua se tamaitiiti, e tuuina atu e le tane i le fafine se fatu ninii. Ona ia ave lea o lena fatu ma i le faiga faapaaga ma Ieova, ua tupu aʻe ai le fatu i lona malosi atoatoa a o iai i le manava, ma faamoemoe e fua mai i se fatu ninii, o se pepe tumau, pe a ma le fasefulu vaiaso mulimuli ane!
Faʻavae i luga o tulafono faʻavae o Tulafono a le Atua (Torah) ua toe faʻapea, Fua mo Fua poʻo Middah K'neged Middah.
O lea la, o le a le mea o nei mea uma e fai ma mea o loʻo tutupu i aso nei, i Eretz Isaraelu? Auā foʻi, i le tusiaina o lenei mataupu, o loo osofaʻia i tatou i le Nuu faaletino o Isaraelu i le faitau selau o roketi mataʻutia mai iā i latou o loo latou taʻu atu i le lautele o le faamaʻi, fasioti, ma le faaumatia o tagata Iutaia, e tuleia i latou i le sami po o le ā lava le tau. , ma ia “faatuina” se mea ua taʻua o le “Setete Palesitina.” Ioe, o le tele o selau o roketi o loʻo timu faifai pea i le itu i Saute ma sisifo o Isaraelu (i le taimi nei), na faʻalauiloa mai le Gaza Strip. Ua toe oo foi lo tatou atunuu i se taua ma o tatou fili; o se taua e foliga mai e leai sona gataaga. O le anoano o le faitau afe o alii ma tamaitai talavou i le IDF (le Israel Defense Forces) o loo sauni i le faatonuga a taitai militeri o lo tatou malo o Isaraelu e toe tau ma le fili "tagata faatupu faalavelave" ma puipuia lo tatou tamai atunuu i le mea ua taʻua. “Operation Protective Edge.” Ua toe tau le tatou Eleele mo le ola. Ae o le mea e ofo ai, ua ou matauina, e masani lava ona autasi tagata Isaraelu! O lo'o faia tatalo fa'atasi i Sunako ma Fale o Su'esu'ega Torah. E moni lava ua tatou o mai faatasi o se nuu e tasi le sini ae peitai, o i tatou o se atunuu o loo mafatia, o loo valaau atu i le Faavavau e Toatasi o Isaraelu mo le finagalo malie o le Atua ma le puipuiga mo i tatou lava, o tatou atalii, o tatou afafine, o tatou aiga. O loʻo matou ole atu taitoatasi ma faʻatasi i le Atua o Isaraelu e faʻafofoga mai ia matou upu ma o loʻo ia fesili mai ia i matou, “E te faalogo mai ea i A'u Upu”?
I le avea ai ma se Iutaia ma se Isaraelu, ou te le toe fiafia i lenei tulaga mataʻutia nai lo le isi Iutaia i lalo o le auala. E mafatia mo i tatou uma.
Mo outou e mafai ona manatua, na ou leiloa loʻu atalii - Yonatan Benyamin "Yoni" i le talavou matua o le 24 tausaga. O ia o se fitafita IDF ma taʻitaʻiʻau i se vaega maualuga a le IDF o le Paratroopers - 101 (Tzanchanim). Na tau loʻu atalii i taua e lua mo lenei atunuu o Isaraelu. I le 2005, na faatonuina ai o ia e tau faasaga i le 10,000 o ona uso Iutaia i Kasa, ina ua faatonuina e le Palemia Ariel Sharon aiga uma o Iutaia i le eria e o ese mai o latou fale i Kasa ina ia mafai ai e Isaraelu ona "alofa" e tuuina atu le Nuu. i o tatou fili tauto, o loʻo faʻatimuina mai ni roketi ia i tatou i se taaloga mataʻutia o le mataʻutia. Na mulimuli Yonatan i faatonuga a le malo ma faia lana galuega e aveese faamalosi le faitau afe o tagata Iutaia mai o latou fale. Ona, ia Iulai o le 2006, na toe valaauina ai Yonathan ma lana vaega e tau faasaga i o tatou fili faatautoina o loo tulituliloa i Lepanona. Na ia alu atu ma le faamaoni i taua, i tala atu o tuaoi o Lepanona ma le toatele o isi o matou atalii ma afafine i le IDF. Sa tatau ona ia faia ma vaai ma iloa le faaleagaina o pomu ma le toto e le tatau ona vaai ma faia se alii talavou i lona matua. I le auauna atu i se atunuu sa ia te ia o se Iutaia, o Yonatan, lo’u atalii e toatasi, na tuuina atu lona ola ma avea ai ma se isi tagata na maliliu o le toatele o fitafita a Isaraelu ua maliliu. Ae, o le a le iuga, ou te fesili ai? O le ā le iʻuga?
Tatou toe foi mai i le mataupu faavae o le Middah K'neged Middah – Fua mo Fua. Toe foi, e pei ona fai mai Saulo i le Kalatia 6: 7 -
‘Aua ne‘i fa‘asesēina ‘outou, e lē ulagia le Atua; auā o le mea e lūlūina e le tagata, o le mea lea e seleseleina mai ai e ia.
Ua aumaia e le Salamo e fitu (7) se tali e ao ona tatou uaʻi atu i ai. Fai mai i fuaiupu e 3 e oo i le 5—
Le ALI‘I e, lo‘u Atua, ‘āfai ‘ua ‘ou faia lenei mea: ‘āfai ‘ua i o‘u lima le amioletonu, ‘āfai ‘ua ‘ou taui atu le leaga i lē na nofo lelei ma a‘u, ma ‘ua faoa fua i lo‘u fili, ‘ua tuliloa mai e le fili ‘iā te a‘u ma maua mai ai a‘u; Ioe, ia soli e ia loʻu ola i le eleele, ma tuu loʻu mamalu i le efuefu.
E i ai lo tatou malo Isaraelu - o tagata Iutaia; o o tatou taʻitaʻi lena o le malo ma e oʻo lava i tagata lautele o lenei Laueleele - pe na tatou faʻaalia ea taʻitoʻatasi ma faʻatasi a tatou lava roketi o le le tonu ma le le faʻamaoni e faasaga i tagata e le o ni Iutaia, atonu e pei o oe, o loʻo mananao e usitai i le Torah a Isaraelu uma ma auai i totonu. autasi faaleagaga ma faaletino ma le Uso o Iuta? Po ua tatou faia ea a tatou lava roketi o le ita le faavaea e oo lava i tagata Iutaia o loo nonofo i totonu o lenei Nuu, ma faia e le tasi le isi o lapisi, pei o otaota? ‘Ua tatou fa‘atotōina ‘ea le fa‘alumaina ma le ‘ino‘ino ma le lē fa‘amaoni i luga o i latou i Efaraima ma Isaraelu uma ‘ua fa‘ata‘ape‘apeina i nu‘u ‘ese? O tagata taʻitoʻatasi ma aiga o loʻo naunau malosi e o mai iinei e asiasi i Eretz Israel, sa taumafai foi e nonofo iinei ma fesoasoani e faʻamautu lenei Nuu faatasi ma Uso Iuta. Pe ua nofosala ea i tatou o tagata Iutaia i a tatou faalapotopotoga faalelotu ma faapolotiki i le faia o Efaraima ma ioe, e oo lava i le tasi i le isi iinei i lenei Nuu o Isaraelu ma le faalumaina o se aganuu “O i matou o Iutaia” ma faatumauina se mafaufauga “O Au Muamua” i o tatou olaga i aso faisoo? Pe ua tatou nofosala ea i le tufa atu i tagata Iutaia ma tagata e lē o ni Iutaia, o fua ma fua lē faamaoni? O lenei lisi e mafai ona faʻaauau pea mo itulau ae o le a ou faʻasaoina oe. O outou na o mai iinei e asiasi i lenei Nuu, ma ua oo lava ina fia nonofo iinei, ua outou iloa e moni le mea ua ou fai atu ai. E masani ona fai oe ma le le fa'aaloalo ma e leai se mea e faia mo oe. Ma e oʻo lava ia te aʻu, o se Iutaia, ou te oʻo i lenei mea i aso uma - o se aganuu e foliga mai e viia ai le faʻamaualuga Iutaia - faʻalelotu pe faʻapolokiki. E le afaina.
Ona o aʻu o se Iutaia, ou te faatoese atu iā te oe i le auala o loo faia ai oe e oʻu uso Iutaia. Latou te fai mai, "Aumai lau tupe" ae AUA LE sili atu lou faʻafeiloaʻi! Aemaise lava ia te outou o loo naunau malosi e nonofo iinei, ina ia savavali i le Tulafono mama ma le matagofie o Isaraelu uma, ae ua faamalosia e tulafono a le malo ma tulafono le tonu e oso e ui i ituaiga uma o paopao ina ia maua le "faatagaga" e nofo ai mo sili atu i le tolu masina. Ou te faamalie atu i le auala o loo faia ai oe e le uso o Iuta. Ua ou maasiasi! Faamolemole, faamagalo i matou.
Mo i tatou o le a faiaMiddah K'neged Middah – Fua mo Fua.
Ia faatuina le Upu Moni e Faavavau o le Torah a ISRAEL UMA. O le mea e lūlūina e le tagata, o le mea lea na te seleseleina mai. Ma o lea, ua oo mai leotele ma manino upu o le Salamo e fitu:
‘Ia tuliloa mai a‘u e le fili ma maua mai ai a‘u; Ioe, ia soli e ia loʻu ola i le eleele, ma tuu loʻu mamalu i le efuefu. ( Salamo 7:5 , Peretania )
Ua aumaia e le Salamo e fitu se faaiʻuga i upu nei, ua toe faailoa mai ai iā i tatou le mataupu silisili o Middah K'neged Middah - Fua mo Fua:
Faauta, ua ia aumaia le amioletonu; Ioe, na ia totōina puapuaga ma fanau mai ai le pepelo. Na ia faia se lua ma eli i fafo, ma ua paʻu i le lua na ia faia.
E moni, o lē na taui atu i le leaga; o lē ‘ua fa‘aalia le lē tonu ma le lē fa‘amaoni; o lē na faoa lona fili; o le mea lea e taunuu ai upu o le Salamo e fitu:
E toe fo‘i mai lona puapuagā i luga o lona lava ulu, ma o le a alu ifo fo‘i lana sauā i lona lava pale.
Aua le sese i ai. O roketi a Hamas, o le au faatupu faalavelave a Hezbollah, o le sauā i totonu o Arapi Palesitina o meafaigaluega uma ia i Aao o Ieova e aʻoaʻi ai lo tatou malo, o tatou tagata, o tatou atunuu, o tatou taʻitaʻi, e oʻo lava ia tatou tagata Isaraelu galulue malosi - oi tatou uma lava. ua faaigoaina o B'ne Isaraelu (le nuu o Isaraelu); e tatau ona tatou gauai atu i mea o i o tatou loto ma manatua o mea tatou te luluina i olaga o isi, o le a i le taimi e tatau ai, tatou te seleseleina ai mea ua tatou luluina. Peitaʻi, e faavavau le alofa mutimutivale o Ieova ma e ui lava i nei mea uma, ae e tumau pea ona faamaoni Ieova iā i tatou ma faaalia pea lava pea le tele o lona alofa mutimutivale e pei ona tusia i le tatalo amiotonu a le Neemia 9:13-38 , ae maise lava mea o loo tusia i le Neemia. 9:30-31.
Ia iloa e taʻitaʻi faapolotiki ma taʻitaʻi lotu o Isaraelu o TATOU o loo aumaia nei puapuaga uma i luga o o tatou ulu. O la tatou mea lea e fai pe atonu foi o lo tatou faaleaogaina! Aua e tumau pea le moni o le Tusi Paia i le tele, tele o taimi i tusitusiga o le Tusi Paia, pe a aoao mai ia i tatou le mataupu faavae o le Esoto 23:9 -
‘Aua fo‘i ‘e te fa‘asauā i le tagata ‘ese, auā ‘ua ‘outou iloa le loto o le tagata ‘ese, auā na ‘outou ‘au‘auna i le nu‘u o Aikupito.
O lea ou te toe fai atu ai mo le faamaumauga, Middah K'neged Middah!
Afai tatou te mananao e taofi roketi; afai tatou te mananao i le filemu i Isaraelu; ‘āfai tatou te manana‘o e ō ‘ese o tatou fili fa‘atauto ma taofi le tu‘i mai e lē aunoa ‘iā te i tatou; afai tatou te mananaʻo e afio mai Mashiach e avea ma o tatou Tupu, e ao ona tatou savavali i totonu ma e tusa ai ma le Tulafono o le Malo Faavavau a Ieova, ma ia lē feteenaʻi. Ina ia savavali e feteenai ma le Torah, o le a faaauau pea ona tatou selesele mea tatou te luluina.
Le tagata e, ua ia faaali atu ia te oe le mea lelei; O le ā foʻi le mea e finagalo ai Ieova mai iā te oe, pe a lē o le faia o le amiotonu, ia naunau i le alofa mutimutivale, ma ia savavali ma lou Atua ma le lotomaulalo? ( Mika 6:8 .)
Avi ben Moretekai
Poriya (Tiberius) Isaraelu
www.cominghome.co.il
www.m7000.com
E lua mea ou te fia faailoa atu ia te oe ina ia e manatua pea a o e faaauau pea ona matamata i nei mea tutupu i tala o le po ma faitau i ai i lau Tusi Paia.
O le muamua o tagata tiʻetiʻe solofanua e toʻafā o le Faaaliga.
Faaaliga 6:2 Ona ou vaai lea. Ma faauta, o se solofanua sinasina! Ma sa nofo o ia i luga o le aufana. ‘Ua tu‘uina atu fo‘i ‘iā te ia le paleali‘i, ‘ona alu atu ai lea o ia o le manumālō ma le manumālō.
O le solofanua sinasina e lē o le Mesia, e pei ona manatu nisi lotu. E leai, o le solofanua paʻepaʻe o le lotu sesē. O Islama ma o le Kerisiano foi. E tofu uma i laua ma talafaasolopito ua mavae ma le taimi nei e faaalia ai le auala na latou faamalosia ai i latou na latou faatoilaloina e talia le lotu manumalo. Ae ou te fia faailoa atu foi le aufana. E masani ona faʻaalia Yehshua i se pelu mata lua o loʻo sau mai Lona fofoga, e faʻaalia ai le upu a le Torah e tipi e pei o se pelu mata lua. O le aufana i le isi itu o loʻo faʻatusalia ai le Hunters o loʻo o mai nei.
Gen 16: 11 ‘Ua fai mai fo‘i le agelu a le ALI‘I ‘iā te ia, “Fa‘auta, ‘ua tō oe, ‘ua e fānau mai se tama tane, ‘e te fa‘aigoa fo‘i ‘iā te ia o Isamaeli, auā ‘ua fa‘afofoga mai le ALI‘I i lou puapuagā; 12 o ia fo‘i o le asini o le vao, o lona lima i tagata ta‘ito‘atasi, o lima fo‘i o tagata ta‘ito‘atasi e tau ma ia, o lo‘o nofo fo‘i o ia i luma o ona uso uma.
Kene 21:17 Ona faafofoga mai lea o le Atua i le leo o le tama; ona valaau mai lea o le agelu a le Atua ia Akara mai le lagi, ua faapea mai ia te ia, Akara e, se a ea oe? aua le fefe; auā ua faafofogaina e le Atua le leo o le tama i le mea o i ai o ia. 18 Tu ia i luga, sii i luga le tama, ma taofi o ia i lou lima; auā ‘ou te faia o ia ma nu‘u tele. 19 Ona faapupulaina lea e le Atua o ona mata, ona iloa atu lea e ia o le vaieli; ‘ona alu lea o ia, ‘ua fa‘atumu le fagupa‘u i le vai, ma fa‘ainu i le tama. 20 Sa i ai le Atua i le tama; ‘ua tupu fo‘i o ia, ma nofo i le vao, ‘ua ‘avea fo‘i ma tagata fanafana u.
O iinei e mafai ona tatou iloa ai o Isamaeli o se tagata fanafana fanafana. A o tatou faitau atili i le Kenese ua tatou iloa ai o Esau o se tagata tulimanu poto ma le aufana.
Gen 25: 27 Ma sa tuputupu ae tama. O Esau o se tagata e iloa tulimanu, a o Iakopo o se tagata faatauvaa, e nofo i faleʻie.
Gen 27: 1 Ma sa tupu ina ua Isaako sa ‘ua toeaina fo‘i ona mata, ‘ua puapuagā fo‘i ona mata, ‘ua lē iloa fo‘i e ia, ‘ona vala‘au atu lea o ia i lona atali‘i ulumatua o Esau, ma fai atu ‘iā te ia, “Lo‘u atali‘i e. Ona fai atu lea o ia ia te ia, Faauta, o au am iinei. 2 Ona fai atu lea o ia ia te ia, Faauta, o a'u lenei. 3 O lenei, faamolemole ia ave au auupega, o lau utu ma lau aufana, ma e alu atu i le fanua ma tuli manu mo aʻu. 4 Ia e faia foʻi se meaʻai lelei mo aʻu, ou te fiafia i ai, ma aumai iā te aʻu ina ia ou ʻai ai, ina ia faamanuia atu ai loʻu agaga iā te oe ae ou te leʻi oti.
Ua tatou faitau i le auala na faasesēina ai Isaako e faamanuia atu iā Iakopo, ae na iai foʻi se isi faamanuiaga iā Isaako mo Esau.
Kenese 27:32 Ona fai mai lea o Isaako lona tamā ia te ia, O ai ea? e oe? Ona fai mai lea o ia, Ou am o lou atali‘i, o lou ulumatua o Esau. 33 Ona gatete ai lea o Isaako ma le gatete tele, ua faapea atu, O ai la? sa o lē na tuli ai ‘aila ma ‘aumai ‘iā te a‘u, ma ‘ua ‘ou ‘ai uma lava a o le‘i e sau, ma ‘ua ‘ou fa‘amanuia ‘iā te ia? Ioe, o le a faamanuiaina o ia! 34 Ua faalogo Esau i le leo o lona tamā, ona alaga lea o ia i le alaga tele ma le oona tele, ua faapea atu i lona tamā, Loʻu tamā e, ia e faamanuia mai foʻi iā te aʻu. 35 Ona fai atu lea o ia, Na sau lou uso ma le pepelo, ma ua aveesea lou manuia. 36 Ona fai atu lea o ia, O lena ona o lona suafa is ta'ua Iakopo? Auā ‘ua fa‘alua ‘ona suitulaga o ia ‘iā te a‘u; Ona fai mai lea o ia, E te lei teuina ea se faamanuiaga mo a'u? 37 Ona tali mai lea o Isaako, ua faapea mai ia Esau, Faauta! Ua ou faia o ia mo outou alii, ma ua ou tuuina atu ia te ia ona uso uma e fai ma auauna. Ma o saito ma uaina ua ou lagolagoina o ia. O le ā foʻi se mea ou te faia nei iā te oe, loʻu atalii e? 38 Ona fai atu lea o Esau i lona tamā, Loʻu tamā e, e tasi ea sau faamanuiaga? Ia e faamanuia mai ia te aʻu, o aʻu foʻi, loʻu tamā. Ona leo tele lea o Esau ma tagi. 39 Ona tali mai lea o Isaako lona tamā, ua faapea mai ia te ia, Faauta! O le mea e te afio ai o le mea lololo o le lalolagi ma le sau o le lagi mai lugā. 40 Ma o lau pelu e te ola ai, ma e te auauna i lou uso. A oo ina e maua le pule, ona e gauia lea o lana amo i lou ua. 41 ‘Ua ‘ino‘ino Esau ‘iā Iakopo ‘ona o le fa‘amanuiaga na fa‘amanuia ai o ia e lona tamā. Ua faapea ifo Esau i lona loto, O aso e faanoanoa ai mo ua latalata mai lo'u tama. Ona ou fasiotia lea o loʻu uso o Iakopo.
Faalogo lelei i upu o loo i le fuaiupu e 40.
40 O lau pelu e te ola ai, ma e te auauna i lou uso. A oo ina e maua le pule, ona e gauia lea o lana amo i lou ua.
H7300 ???? ru?d rood
O se a'a anamua; ia soli e uiga i, o lona uiga, fa'ase'e (saoloto pe faʻavaivai): - ia pule, pule, faʻanoanoa, pule.
O lea la ua ou maua se tofiga mo outou uma. Ae e te le'i faitau atili, alu e matamata i le a'oa'o atu i Asuria auā ‘ou te lē toe fa‘amatalaina mea uma ‘i‘inei. A o e matamata i le vitio, ia matau le upu pule, po o le soli. Ma mafaufau i nei mea i le malamalama o mea ou te faʻamatalaina i le vitio e uiga ia Asuria. O Isamaeli ma Esau o tuli manu. O Islama o le lotu o le a manumalo. Aisea, atonu e te fesili ai?
Auā o Isaraelu, o ituaiga uma e 13, sa leʻi faalogo i le siʻufofoga o i latou na aauina atu e Ieova e maileia Isaraelu i le Tulafono.
Iere 16:14 O lenei, faauta, e oo mai aso, ua fetalai mai ai Ieova, e le toe fai mai ai, As O loo soifua Ieova, o lē na aumaia le fanauga a Isaraelu nai le nuu o Aikupito; 15 ae, As O lo‘o soifua le ALI‘I, o lē na ‘aumaia le fānauga a Isaraelu mai le nu‘u i mātū, ma nu‘u uma na ia tulia ai i latou. ‘Ou te toe fa‘afoisia fo‘i i latou i o latou nu‘u na ‘ou tu‘uina atu i o latou tamā. 16Faauta, ou te aauina atu tagata faifaiva e toatele, ua fetalai mai ai Ieova, latou te fagogota ai. E mulimuli ane ‘ou te ‘a‘auina atu ai tagata tuli manu e to‘atele, latou te tuli ‘iā te i latou mai mauga uma, ma mauga uma, ma lua o papa. 17 Mo oʻu mata e i o latou ala uma; e lē lilo i latou i oʻu mata, e lē lilo foʻi a latou amioletonu i oʻu mata. 18 E muamua ona ou taui atu faalua i a latou amioletonu ma a latou agasala, auā ua latou faaleagaina loʻu laueleele, ua latou faatumuina loʻu tofi i tino oti o a latou mea inosia.
Ua saunia nei e Ieova tagata tulimanu o loo i le faagasologa o le lafoaʻiina o le amo a Iakopo, ma o le a alu atu nei e tuli ituaiga uma e 13 o Isaraelu ma fasiotia le 90% o i latou. Ua oo nei i le taimi e tausia ai le Sapati, o Aso Paia o le Lev 23 ma aua ne'i faaopoopo i ai se isi. Ma e tatau ona e tausia le tausaga Sapati i le 2016 pe afai e te manaʻo i se faʻamoemoe e puipuia mai mea uma o le a oʻo mai.
O le solofanua lona lua o le solofanua mumu.
Fa‘aaliga 6:3 ‘Ua tatalaina fo‘i e ia lona lua o fa‘amaufa‘ailoga, ‘ona ‘ou fa‘alogo atu ai lea i le mea ola lona lua, ‘ua fa‘apea mai, ‘Inā sau ia, ina matamata. 4 Ona alu atu lea o le isi solofanua mūmū. ‘Ua tu‘uina atu fo‘i ‘iā te ia o lo‘o ti‘eti‘e ai, e ‘ave‘esea ai le manuia i le lalolagi, ‘ina ‘ia latou fasioti fo‘i le tasi i le tasi. Ma sa tuuina atu ia te ia le pelu tele.
Ua matou lapataia outou i le taimi nei mo le tele o tausaga o le fetuu lona 4 o le Lev 26 o le fetuu lea o le pelu.
Lev 26:25 ‘Ou te fa‘ao‘o atu fo‘i le pelu ‘iā te ‘outou na te faia le taui ma sui o le feagaiga. Ma pe a outou faapotopotoina i totonu o outou aai, ou te auina atu le mala ia te outou. Ma o le a tuuina atu outou i le lima o le fili. 26 Pe a ou gauia le tootoo o a outou meaʻai, ona tao lea e fafine e toʻasefulu a outou meaʻai i le ogaumu e tasi, ma latou avatu ai. oe toe fai lau areto i le fua. Ma o le a outou aai ae le maona.
O le taamilosaga lona 4 o le Sapati o le taimi lea e oo mai ai le malaia lona 4. Ma afai o lena mea e te fefe ai e amata ai ona e usitai, o lona uiga e sili. Ua tuuaʻia aʻu i le taufaafefe e taʻitaʻi pepelo. O Ieova o le a faamataʻuina le ta mai iā i latou uma e lē usiusitaʻi. O oe ea o se tasi o na tagata lotomaaa ma fouvale e mumusu e tausi i le Sapati, ma Aso Paia o Lev 23 ma le tausaga sapati?
Ua oo mai le taua ma taufetuli e oo atu ia te oe.
O le solofanua lona tolu o le Faaaliga 3 o le solofanua uliuli.
Fa‘aaliga 6:5 ‘Ua tatalaina fo‘i e ia lona tolu o fa‘amaufa‘ailoga, ‘ona ‘ou fa‘alogo atu ai lea i lona tolu o mea ola, ‘ua fa‘apea mai, ‘Inā sau ia, ina matamata. Ona ou vaai atu lea, faauta, o le solofanua uliuli. Ma sa ia nofo ai i luga o le paleni i lona lima. 6 Ona ou faalogoina lea o le leo i totonu o mea ola e fa, ua faapea mai, O le koenix o saito o le tenari lea, ma le tolu koenix o karite o le tenari lea. Ma aua le afaina le suauu ma le uaina.
Ua e fa'afeso'ota'ia togitogi? O lenei solofanua lona tolu e sau mulimuli ane, ma i le taimi, ma ona o lenei taua. E LE AVEA ONA OE MAI LE I'I!!!!
Auā tou te lē tausia poloa‘iga, auā tou te lē tausia fo‘i le aso 7 o sapati po o aso pa‘ia o Lev 23 e tusa ma le masina e va‘aia e amata ai le masina ma le ola o le karite e amata ai le tausaga, auā fo‘i tou te lē tausia le masina. O le tausaga Sapati o le tausaga e sosoo ai o le 2016 – ona o le a e le faia lea mea, o le a e ai lou lava aano ma fiaaai pea lava pea.
Lev 26:26 A ‘ou gauia fo‘i le to‘oto‘o o a ‘outou mea e ‘ai, ‘ona tao ai lea e fafine e to‘asefulu a ‘outou areto i le ‘ogāumu e tasi, latou te toe avatu fo‘i ‘iā te ‘outou a ‘outou mea e ‘ai e fua. Ma o le a outou aai ae le maona. 27 Ae afai tou te lē faalogo mai iā te aʻu i nei mea uma, ae outou savavali faasagatau mai iā te aʻu, 28 ona ou tetee atu ai lea iā te outou ma le ita tele. Ma o aʻu, o aʻu lava, ou te aʻoaʻi faafitu ia te outou ona o a outou agasala. 29 Tou te aai foi i tino o o outou atalii, tou te aai foi i tino o o outou afafine.
O le solofanua lona 4 o le solofanua sesega ma e fai ma sui o le oti. O le tasi kuata o le faitau aofaʻi o le lalolagi o le a feoti i le pelu ma le oge ma ʻaina e manu.
Fa‘aaliga 6:7 ‘Ua tatalaina fo‘i e ia le fa‘amaufa‘ailoga lona fā, ‘ona ‘ou fa‘alogo atu ai lea i le leo o lona fa o mea ola, ‘ua fa‘apea mai, ‘Inā sau ia, ina matamata. 8 Ona ou vaai atu lea, faauta, o le solofanua sesega. O le igoa fo‘i o lē ti‘eti‘e ai o le Oti, ‘ua mulimuli atu fo‘i Seoli ‘iā te ia. ‘Ua tu‘uina atu fo‘i ‘iā te i latou le pule i lona fa o le lalolagi, e fasioti i le pelu, ma le fia ‘ai, ma le oti, ma manu vaefā o le lalolagi.
Ou te manao ia outou toe matau uma i latou o le faamaufaailoga lona 5 iinei. O tagata paia na
9 ‘Ua tatalaina fo‘i e ia lona lima o fa‘amaufa‘ailoga, ‘ona ‘ou iloa atu ai lea i lalo o le fatafaitaulaga o agaga o ē na fasia ona o le afioga a le Atua, ma le molimau ‘ua latou faia. 10 Ona latou alalaga atu lea ma le leo tele, ua faapea atu, Le Alii e, le Alii e, le paia ma le faamaoni, seia oo afea ea e te le faamasino ai ma taui atu i lo matou toto i e nonofo i le lalolagi? 11 ‘Ua foa‘iina atu fo‘i ‘iā te i latou ta‘ito‘atasi ‘ofu papa‘e. ‘Ua ta‘u atu fo‘i ‘iā te i latou, ‘ia latou mālōlō mo sina taimi itiiti, se‘ia fa‘ato‘atoaina lo latou aofa‘i o o latou uso a ‘au‘auna ma o latou uso (e pei o i latou o le a fasiotia). 12 ‘Ua tatalaina fo‘i e ia lona ono o fa‘amaufa‘ailoga, ‘ona ‘ou va‘ai atu lea, fa‘auta fo‘i, o le mafui‘e tele. Ma ua liu uliuli le la e pei o le ie talatala o fulufulu, ma ua avea le masina e pei o le toto.
O lena upu fasia i le fuaiupu e 9 ua fasia ma fasia;
G4969 ?????? sphazo? sfad'-zo
Se veape muamua; ia tagata taʻavale (aemaise o se manu mo mea'ai po'o taulaga) po'o (masani) i fasiga, poʻo (faʻapitoa) i ma'i (malosi): – fasioti, fasioti, manuʻa.
Ia malamalama i mea o loo tupu iinei, uso e. O outou e le usiusitai o le a fasia ma fasia ma vavae ese o outou ulu. Ta'u mai po o le a le vaega o tagata e faia lena mea i le aso. E mafai ona e vaʻaia i latou i tala fou o po.
Fa‘aaliga 20:4 Na ‘ou iloa fo‘i nofoāli‘i, ma ‘ua latou ti‘eti‘e ai, ‘ua tu‘uina atu fo‘i le fa‘amasinoga ‘iā te i latou. Na ‘ou iloa fo‘i agaga o ē ‘ua vavae‘eseina o latou ulu ‘ona o le molimau ‘iā Iesu ma le afioga a le Atua, ma ‘ua lē ifo i le manu fe‘ai po o lona fa‘atagata, e le‘i maua fo‘i e i latou lana fa‘ailoga i o latou muaulu, po o latou lima. Ma sa latou ola ma pule faatasi ma Keriso mo le afe tausaga. 5 A o ē na totoe o ē ua oti, e leʻi toe ola mai seʻia uma le afe o tausaga. O le uluaʻi toetū lea. 6 Amuia ma paia lē ua iai sona vaega i le uluaʻi toetū. O le oti faalua e leai se pule ia i latou nei, a e fai i latou ma ositaulaga a le Atua ma Keriso, e fai foi i latou ma tupu faatasi ma ia i tausaga e afe.
O se tetee lea a Isaraelu a Palesitina, e lē o Kasa, ae i le taulaga o Chicago i le aso 5 o Iulai. Ia mātau lanu o le fuʻa.

O lanu tutusa o tagata ti'eti'e solofanua e toafa. O le Solofanua pa’epa’e, o le solofanua mumu, o le solofanua uliuli ma le solofanua sesega. Pe e te lē o faalogo atu ea ua alaga mai Ieova iā te oe? O i latou o le a fasia oe ua uma ona iinei ma e te le iloa po o le a le leaga o le a oʻo i ai. O Islama o le fa'atuatuaga sili lona tolu i Amerika i Matu.

E i ai sa'u fesili mo oe.
Ua e sauni e matamata i le Fasioti Tagata o i latou uma i Kasa?
Zep 2: 1 Faapotopoto faatasi outou; ioe, faapotopoto mai e, le atunuu e ua le manaomia; 2 A o le‘i fanau mai le tulafono, e mavae atu le aso e pei o le aputi; a e lē oo mai le toʻasā aasa o Ieova iā te outou, a o leʻi oo mai le aso o le toʻasā o Ieova iā te outou. 3 Ia outou saʻili iā Ieova, o ē agamalu uma i le lalolagi o ē ua faia lana faamasinogatonu; saili le amiotonu; saili le agamalu. Atonu e natia outou i le aso o le toʻasā o Ieova. 4 Auā e tu‘ulafoa‘iina Kasa, e fa‘atafunaina fo‘i Asekelona. Latou te tulia Asetota i le aoauli, e lia'iina fo'i Ekerona. 5 Oi talofa i ē o loo nonofo i le talafatai o le sami, o le nuu o sa Kereti! Ua faasagatau mai le afioga a Ieova ia te oe: Kanana, le nuu o Filisitia, ou te faaumatia oe, ina ia leai se tasi e ola. 6 O le a avea foʻi le matafaga o le sami ma fanua e aai ai lafumanu, o fanua foʻi o leoleo mamoe, ma lafu mamoe. 7 Ma o le a avea le matafaga mo le toe vaega o le aiga o Iuta; latou te aai ai. Latou te taooto i le afiafi i fale o Asekelona, auā e asiasi mai le ALI‘I lo latou Atua ‘iā te i latou ma fa‘afo‘isia lo latou tāfeaga.
Isaia 14:29 ‘Aua ‘e te fiafia, Filisitia uma, ‘ina ‘ua gau le to‘oto‘o o lou sasa. Auā e sau le gata uogo mai le a'a o le gata, ma o lona fua o le gata lele afi. 30 Ma o le a aai ulumatua a e ua matitiva, ma o e ua lē tagolima o le a taooto i lalo ma le saogalemu; ‘ou te fa‘aumatia fo‘i lou a‘a i le oge, e fa‘aumatia fo‘i e ia o ē totoe. 31 Ia uiō e, le faitotoʻa e! Le aai e! Filisitia e, ‘ua liu suāvai ‘outou uma; auā e sau le asu mai le itū i matū, e leai fo‘i se tasi e tautevateva i ona ‘au. 32 O le ā la se tali a se tasi i avefeʻau a le atunuu? Ua faavaeina e Ieova o Siona, e faatuatua foi i ai e ua matitiva o lona nuu.
O le faamaufaailoga lona 6 o le Faaaliga 6 e faatatau lea i le liuaina o le masina i le toto ma le gasetoto o le la. .
12 ‘Ua tatalaina fo‘i e ia lona ono o fa‘amaufa‘ailoga, ‘ona ‘ou va‘ai atu ai lea, fa‘auta fo‘i, o le mafui‘e tele. Ma ua liu uliuli le la e pei o le ie talatala o fulufulu, ma ua avea le masina e pei o le toto.
Mo i latou o loʻo faʻatasi ma i matou i Columbus, Ohio ia Aokuso 2-3 2014, o le a ou faʻamatalaina le 6 Lunar Eclipses ma le 4 Solar Eclipses o le a tupu mai le Paseka & Sukkot, 2014, 2015 ma le 2016 i le tausaga o le Sapati. Afai e te fia iloa e uiga i ai, e tatau ona e sau i Columbus. Matou te le'i fa'amauina lenei mea e fa'asoa atu ia te oe. E tatau ona e lesitala ina ia matou maua le potu talafeagai. Mo fa'asinomaga ile hall fa'amolemole fa'afeso'ota'i
O nisi o uso i le eria o Columbus ua tuliesea mai Ekalesia a le Atua ona o lenei sauniga. Aisea ua latou taumafai ai e pulea ou mafaufauga uma. Ou te faamalosiau atu ia te outou e fefefe tele i le tuu atu i le tagata ma tutu i luga. Sau e fa'afofoga i la'u tala e fai atu. Afai e sese ona mafai lea ona e vaai i ai. Afai o le mea moni e tatau ona e faasoa atu. Ae afai latou te tuliesea outou uma ona leai lea o se tasi e totogi atu a latou sefuluai.
Salamo 119:18 Ia pupula oʻu mata, ina ia ou vaai i mea ofoofogia i lau tulafono.
Le Tamā e Ieova, ia e faapupulaina mata o ou tagata ina ia iloa ai upu moni ua e faailoa mai e uiga i tausaga o le Sapati ma le Iupeli, o mea moni ua matuā manino mai. Fesoasoani ia i latou ia iloa nei upumoni.
Faamaoniga o Tausaga Sapati
I Sukkot i le 2013, na faaali mai ai ia te aʻu ni mea fou se lua e toe faʻamaonia ai le taimi o le Sapati. O nei mea e lua, e fou ia te aʻu, na faʻamaonia ai a tatou aso ua leva ona faʻamauina.
E mafai ona e faitau i latou uma i O maa tuugamau o Hana ma Hasatia le Ositaulaga
Ina ua faatoa amata ona ou malamalama i tausaga o le Sapati, sa na o le 12 tausaga na faamaumauina i le talafaasolopito e faamaonia ai po o afea tausaga o le Sapati ma le Iupeli. Faatasi ai ma nei mea fou e lua na faʻaalia mai ia te aʻu i le tautoulu talu ai, o loʻo i ai nei le aofaʻi o aso e 14 e tutusa uma le tasi ma le isi ma faʻamaonia pe a oʻo i tausaga Sapati.
I le aso 30 o Iuni, 2014, na lafoina ai e Neemia Gordon se aoaoga leo i luga o lana itulau facebook ua faaulutalaina. Tamusa ma le Sapati masina. I le 31 minute na amata ai ona tautala Neemia e uiga i le Shemita Cycle po o tausaga o le Sapati ma i lena lauga o loo taʻua ai le Sami Mate Tuugamau o Soara.
Ona amata lea ona sii mai e Neemia se puna ou te lei faalogo muamua i ai lea o loo taʻua ai e silia ma le 16 ni a latou tuugamau mai Soara. Na ia sii maia foi lenei punaoa, lea e faapea mai o tafaoga faamasani i luga o maa e taofia ai se tasi mai le iloaina po o afea tausaga o le Sapati. E 16 ma'a tu'ugamau o lo'o i ai nei aso lua i luga oi latou, ma le ma'a 17 mai Lepanona. E tolu i latou ua faaleagaina e le mafai ona matou faitauina. I le lisi ua lomia, #3 o le ata lea i le itulau a Neemia.

Na maliu lenei tagata i le aso lona tolu o le vaiaso, i le aso 3 o le masina lona 6 i le Tausaga o Semita. O le tausaga lenei e 11 talu ona faatafunaina le Malumalu.
I le leo a Neemia, na ia faaauau ai ona fai mai tatou te le iloa po o afea le tausaga o le Sapati aua tatou te le iloa po o le a le tausaga na faaleagaina ai le Malumalu. Fai mai nisi tagata o le 68 TA, o isi 69 TA ma le isi 70 TA E saʻo laʻu uō o Neemia ma o le māfuaaga lea na matou faia ai le Tala Fou i le vaiaso ua teʻa e faailoa atu ai le mea moni e faapea, o tagata Selote o Iuta ma Itumaia sa i ai fua o faatoaga i le eleele ma o loo latou seleseleina i le eleele. tausaga 68 TA ma le 69 TA, lea faatoa tuua ai le tausaga 70 TA e avea ma tausaga o le Sapati na faaumatia ai le Malumalu.
Ua matou iloiloina tausaga 68 TA ma le 69 TA i la matou suʻesuʻega tele i lenei mataupu. Ua matou faaali atu ia te oe le ala na amata ai lenei fenumiai i le faaseseina o le talafaasolopito e Rapi Yose e fesoasoani ia Rabbi Akiva i le faamaonia o Simon bar Kochbah o le Mesia. Ua matou toe faʻamatalaina lenei mea i la matou tusi Manatua le tausaga Sapati o le 2016, i le mataupu e 22 o lenei tusi. Na iloa e le au atamamai Iutaia ina ua mavae le fasiotia o Simona, e le o ia o le Mesia ua leva ona faatalitali i ai ma ua faateʻaina o ia, ae… .
O lea la pe a su'e tagata i tausaga o le Sapati, latou te o atu i punaoa faa-Iutaia aua latou te manatu e tatau ona iloa e tagata Iutaia e uiga i ai. O punaoa a Iutaia e faia se numera faigofie e iloa ai le tausaga Sapati. Latou te ave le tausaga Iutaia o loʻo i ai nei, lea i Rosh Hashanah o le a 5775 i lo tatou tausaga 2014 ona latou vaevaeina lea i le 7. Afai o le numera o se numera atoa e leai ni vaega ona o le tausaga Sapati. O le 5775 la lea ua vaevaeina i le 7 o le 825, ma o le latou faamaoniga lena. Latou te togi ese uma tala fa'asolopito pe a latou faia lenei mea.
Sa i ai nisi o au taitai o a latou suesuega i lenei mataupu e aofia ai lo latou valaauina o Rapi e lua ma fesili ia i latou po o afea tausaga o le Sapati. Latou te faia le numera e pei ona ou fai atu ai, ona fai mai lea mai Rosh Hashanah ia Rosh Hashanah 2014-2015, ma o le faaiuga lena o la latou sailiga. O ou taitai faamesia nei. Ona latou o mai lea ia te oe o se pule i lenei mataupu ma fai atu ia te oe e le afaina, ma e tatau ona e tausia pe a e i ai i le laueleele o Isaraelu. Ua tumu i latou i le pepelo ma e faatalitalia e te mulimuli atu iā i latou a o latou taʻitaʻiina oe mai le usiusitai iā Ieova.
O le toe fo'i atu i le Ma'a Tuugamau na matou ta'ua i luga e te fa'aopoopoina le 435 i le 70 ina ua fa'aumatia le Malumalu mo le aofa'i o le 505 tausaga. A ou siaki la'u siata o tausaga o le Sapati ou te iloa ai o le tausaga 505 e le o se tausaga Sapati, ae o le tausaga muamua lea o le isi Ta'amilosaga. O le a la le mea ua tupu i lenei mea? O le masina lona 1 o le 11 masina i luma o le Aviv i le isi tausaga i le faaiuga o le taamilosaga o le Sapati. A e faaopoopo i ai le 2 Tausaga i le tausaga e 435, ona e maua lea o le tausaga e 70 TA O le tausaga o le Sapati na alu atu mai Aviv 505 i Aviv 504. O le masina lona 505, lea i la tatou faitauga i aso nei, o le masina o Ianuari-Fepuari 11 TA O lea ua faamaonia ai e lenei maa tuugamau. a matou faamaumauga. E tatau ona e nofouta i masina ma le auala e amata ai o tatou tausaga o loʻo iai nei ia Ianuari 505.
O lona 20 la lea o le matou faamaoniga.
Sa ou tusi atu ia Neemia ma fesili atu mo le puna na ia vave auina mai ia te au. Ona ou auina atu lea i la'u uo o Chad o le na amata ona sueina aso. Na ia tusia mea nei.
O le asō sa i ai sau uo (Joseph Dumond) imeli mai ia te au se upega tafaʻilagi o loʻo i ai tala e uiga i Tombstones e 26 na eliina i Soar, o se eria o loʻo i le itu i saute o le Sami Mate. Mai le 26 Tombstone na maua - 24 o loʻo tusia i le gagana Aramaic ma o le mea na ou faitau i ai e naʻo le tasi e lua gagana - Eleni ma Aramaic. O le tala na aumaia mai se tusi (i luga o le initaneti) ua faaulutalaina “A Bilingual Tombstone from Zo'ar (Arabia) (Hecht Museum, Haifa, Inv. No. H-3029, Naveh's List Nu. 18)” saunia e Hannah M. Cotton ma Jonathan. J. Tau. itulau 277 – 283 ma e mafai ona maua i le sootaga lea: http://www.jstor.org/stable/20190821 POO lenei sootaga http://www.jstor.org/discover/10.2307/20190821?uid=3739776&uid=2134&uid=2482786383&uid=2&uid=70&uid=3&uid=2482786373&uid=3739256&uid=60&sid=21104402442603
Sa ou matua fiafia lava i le mauaina o lenei mea ona sa faigata ia te au ona maua ni faamatalaga i luga o nei maa tuugamau, ae le gata ina faaliliuina i le Igilisi.
E leai ni ata o lenei maa tuugamau i totonu o le tusiga, naʻo se faʻamatalaga. Ua tusia e tusitala o le maa tuugamau o loo i ai ni tusitusiga se lua - 5 laina o le Eleni sosoo ai ma le 4 laina o le Aramaic. O le ma'a tu'ugamau e teuteuina i menorah mumu e leai se mea i tua o le ma'a. O nisi o tusitusiga Eleni e faigatā ona faitau. Na toe faia e tusitala le mau a J. Naveh ma le faaliliuga o le gagana Arama e faapea: “O le tuugamau lenei o Mousis (Moshe) le atalii o Marsa, o lē na maliu i le tausaga lona tolu o le taamilosaga o le Sapati, i le masina o Kiselu, i le aso lua sefulu fitu o le tausaga. o le tausaga lea e 290 ina ua mavae le faatafunaina o le Malumalu.” (O la'u faamamafa)O tusitala o le mataupu na toe fausia le faaliliuga o le tusitusiga Eleni ma e tusa ai ma le tusitusiga Eleni na maliu lenei tagata i le tausaga 253 (o le itumalo o Arapi). Na latou tusia: “O le mea e sili ona mataʻina o lenei mea faapea foʻi ma isi maa tuugamau mai Soʻar, o le iai lea o le tele o faiga o tafaoga faamasani i le maa faamanatu e tasi. I totonu o maa tu'ugamau Aramaic e masani lava ona lua, ae i la tatou tusitusiga e lua gagana e tolu faiga faapena. UA FAAMANATU INA ATU LE TASI LE TOLU E TOLU O FAAMATALAGA I LE ARAMIK, NAPATIA MA LE ELEKI papyri na tusia e tagata Iutaia mai Mahosa (Mahoz 'Eglatain), o se nuu i le itumalo o Soara, i le ʻafa muamua o le senituri lona lua T.A. tausaga o pulega, le tausaga o le Konesula a Roma ma le vaitaimi o le itumalo o Arapi.” (O la'u faamamafa)
O lea la, ona o feteenaʻiga o aso, sa iai auala eseese o le faitauina o taimi: Na tusi le ʻau tusitala: “O le 27 o Kiselu, o le aso ma le masina o loo taʻua i le tusitusiga faa-Arama i lo tatou maa tuugamau, o le tausaga e 253 o le vaitaimi o le itumalo o Arapi. e foliga mai na paʻu ia Tesema O LE TAUSAGA IULIAN 358 - pe, pe afai na paʻu le iʻuga o le masina o Kiselu i le tuai o lena tausaga, i le amataga o Ianuari 359… . o le tusitusiga: o le vaitaimi mai le faaumatiaga o le Malumalu Lona Lua i Ierusalema, ma le tausaga i le taamilosaga o le sapati e fitu tausaga. O le faaumatiaga o le Malumalu lona lua ua iloa na faia i le aso 9 Ab (Iulai/Aokuso) o le tausaga 70 T.A.
O le mea e leaga ai, o nei tagata atamamai e toʻalua ua latou le amanaiaina se mea taua. O le tausaga faa-Eperu faafou e amata i le Aviv 1, e le tusa ai ma le aso a le Rabbinic Judaism o le Tishri 1 ma o loo latou faaaogaina le aso faa-Rabina faaonaponei nai lo le faitauga o le taimi a le Tusi Paia. O lo'o latou fa'aogaina fo'i laulau a Zion Walcholder ma le kalena o Ta'amilosaga Aso Sapati lea na fa'amaonia le sese e tusitala o le 'The Sabbath and Jubilee Cycle' Qadesh La Yahweh Press. E mafai ona maua le tusi PDF iinei: http://www.yahweh.org/publications/sjc/sabjub.pdf
E tasi le mea e faʻamalosia ai, o le tele o faʻamaufaʻailoga e 26 e fetaui ma se vaitau o le faʻaumatiaga o le Malumalu lea e amata ile 9 Ab 70 TA - LE 69 TA. E faavae i le tele o suʻesuʻega ma faamaoniga faamaonia o tausaga Sapati o loo maua i fafo atu o le Tusi Paia (162 T.L.M., 134 T.L.M., 43 T.L.M., 36 T.L.M., 22 T.L.M., 42 T.A., 56 TA, 70 TA, 133 T.A., ma le 140 T.A.) O tusitusiga o le maa tuugamau o le 439 T.A. (tausaga lona lima o Shmittah) ma le 5 T.A. (515 tausaga o Shmittah) ma ua 4 T.A. (le tausaga lona 360 o Shmittah – 3 tausaga + le faaumatiaga o le Malumalu i le 290 TA = 70 TA) ua faaalia ai e moni lava o le Shmittah sa iai. o lo'o tausia pea ma sa'o lelei i le senituri lona 360. Afai tatou te fuafuaina nei fuainumera, faatasi ai ma isi aso tusia (6 TLM, 701 TLM) e mafai ona tatou iloa o le Shmittah mulimuli na tupu i le 456 ma le isi Shmittah o le a amata i Aviv 2009, 1.
Talofa,
Chad
www.returnoftheremnant.com
Ou te matua fiafia lava e faasoa atu mea ua matou mauaina. Ou te matua faafetai lava ia Neemia Gordon mo le faasoaina mai o lenei faamatalaga ia i matou. O loo taumafai Neemia e fai lona filiga tatau ma aua le faalagolago i manatu o isi tagata e pei ona faia e le tele o taʻitaʻi faa-Mesia. O lea la, ou te faamalo atu ia Neemia ma faafetai atu ia te ia, e ui lava na te lei mauaina ni faamaoniga maumaututu e fetaui ma ana tapulaa.
Sei ou tuuina atu nei ia te outou i tausaga taitasi o Sapati ma le Iupeli ua tatou iloa ma puna o nei faamatalaga, ina ia mafai foi ona e su'eina ma sailiili i ai. O le a tatou o atu mai le aso sili ona leva ua iloa i aso fou ua iloa.
1) O le tausaga malolo o le laueleele na tupu i le 701 TLM ma le Iupeli i le 700 TLM e pei ona faamauina i le 2 Tupu 19:29, Isaia 37 ma le 2 Nofoaiga a Tupu ch. 32
2) Na tupu se tausaga sapati i le 456 T.L.M—Neemia 8:18 http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj11Chap.pdf
3) O se tausaga sapati na tupu i le 162 TLM- 1 Mac 16:14 Jos Antiq http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj12Chap.pdf
http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj13Chap.pdf
4) O se tausaga Sapati na tupu i le 134 TLM 1- Macc & Jos Antiq http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj14Chap.pdf
5) O se tausaga o le Sapati na tupu i le 43 TLM e pei ona tuuina mai e Gaius Julius Caeser ma Jos Antiq. http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj15Chap.pdf
6) O le tausaga o le Sapati na tupu i le 36 T.L.M.—Ios Antiq 14:16:2. http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj16Chap.pdf http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj17Chap.pdf http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj18Chap.pdfhttp://www.yahweh.org/publications/sjc/sj19Chap.pdf http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj20Chap.pdf
7) O le tausaga o le Sapati na tupu i le 22 T.L.M.—Ios Antiq 15:9:1. http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj21Chap.pdf
8) Na tupu se tausaga Sapati i le 42 T.A.—Ios Antiq 18 http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj22Chap.pdf
9) Na tupu se tausaga sapati i le 56 T.A.—O se faamatalaga o le nofo aitalafu i taimi o Nero. http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj23Chap.pdf http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj24Chap.pdf
10) Na tupu se tausaga sapati i le 70 T.A. http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj25Chap.pdf (vaega o vaiaso talu ai Tala Fou)
11) Na tupu se tausaga Sapati i le 133 TA- Konekarate Totogi http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj26Chap.pdf
12) Na tupu se tausaga Sapati i le 140 T.A- Konekarate Totogi http://www.yahweh.org/publications/sjc/sj26Chap.pdf
13)Maa Tuugamau Tausaga 3 o le tausaga Sapati 357 TA
“O le tuugamau lenei o Mousis (Moshe) le atalii o Marsa o lē na maliu i le tausaga lona tolu o le taamilosaga o le Sapati, i le masina o Kiselu, i le aso lua sefulu fitu o ona aso, o le tausaga lea e 290 ina ua mavae le faatafunaga o le Malumalu.”
O le tausaga lona 3 e moni lava o le tausaga e 360 T.A., o le lona tolu lea o tausaga ina ua mavae le tausaga o le Sapati o le 3 T.A.
290 Tausaga + 70 Tausaga na faaumatia ai le Malumalu = 360 http://www.jstor.org/stable/20190821
14) Ma'a Tuugamau Tausaga 3 ina ua uma le Sapati 413 TA
O le maa tuugamau lea o Eseta le afafine o Adayo, o le na maliu i le masina o Sepata o le lona tolu o tausaga o le taamilosaga o le Sapati, o le tausaga e tolu selau 3 tausaga talu ona faatafunaina le Malumalu. Filemu. Filemu. i luga o ia.
Itulau 112 joseph Naveh “O le isi Maa Tuugamau faa-Aramaia Iutaia mai Soara” Hebrew Unon College Annual Vol. 56(1985) itulau 103-116 Lolomiina e le Hebrew Union College- Jewish Institute of Religion.
346 tausaga talu ona Faaumatia le Malumalu i le 70 TA o le 416 TA. ma o le isi foi i luga oa tatou siata e moni lava o le tausaga lona 3 lenei o le taamilosaga o le Sapati.
15) Tausaga maa Tuugamau o le Sapati 434 TA
Ia malolo le agaga o Saulo le atalii o …, o lē na maliu i le aso muamua o le masina o Marheshwan
o le tausaga muamua o le taamilosaga o le Sapati, o le tausaga e tolu selau onosefulu ma le fa ina ua mavae le faatafunaina o le Malumalu. Filemu!
Itulau 112 joseph Naveh “O le isi Maa Tuugamau faa-Aramaia Iutaia mai Soara” Hebrew Unon College Annual Vol 56(1985) itulau 103-116 Lolomiina e
Kolisi Tu'ufa'atasi a Eperu- Fa'atonu a Iutaia.
O le isi ma'a tu'ugamau lea na tusia i le Sami Mate ae o le fa'afitauli lea. A e fa'aopoopoina tausaga e te maua le aofa'iga e 434 tausaga. Ae o le 434 o le tausaga o le Sapati, ae le o le tausaga mulimuli ane po o le tausaga muamua e pei ona taʻua i le maa tuugamau. E faigofie ona foia le faafitauli pe a e malamalama o le masina o Maheshwan o le masina lona 8. Afai na amata la latou tausaga i le masina lona 7 ona suia lea o le faitauga i le tasi (moni 6 masina).
Malamalama o le masina lona 8 lenei ma e leʻi maeʻa le tausaga seia oʻo i Aviv ae e tusa ai ma le tala a Rosh Hashanah, ona maliu moni ai lea o ia i le
Tausaga Sapati 364 tausaga talu ona pa'ū le Malumalu.
Marcheshvan (Eperu: ????????????, Standard Mar?ešvan Tiberian Mar?ešw?n; mai le Akkadian wara?samnu, o lona uiga “valu masina”), o nisi taimi e faapuupuuina i le Cheshvan (Eperu: ?? ??????, Standard ?ešvan Tiberian ?ešw?n), o le masina lona lua lea o le tausaga faalemalo (lea e amata i le 1 Tishrei) ma le masina lona valu o le tausaga faale-lotu (lea e amata i le 1 Nisani) i le gagana Eperu. kalena.
Ina ua uma ona tusia le Mishnah na amata ai ona vaaia lenei fenumiai i le amataga o le tausaga. I le Torah, o le amataga o le tausaga na faatulaga manino mai iā 1 Nisani, i le faamatalaga o le uluaʻi Paseka.
“Ua fetalai mai Ieova ia Mose ma Arona i le nuu o Aikupito: O le masina lenei e faailoga ai ia te outou le amataga o masina; o le masina muamua lea o le tausaga mo outou” (Esoto 12:1–2).
Ae e oo atu i le vaitaimi o le Mishnah i le amataga o le seneturi lona lua, o otootoga o aso malolo o Rosh Hashanah ua manino, ma o talanoaga e uiga i tatalo a Rosh Hashanah ua aliali mai i le amataga o aʻoaʻoga a le aʻoga a Hillel ma Shammai, lea na amata mai. o le uluaʻi senituri TA.
O le Mishnah Rosh Hashanah 1:1 o loʻo faʻamatalaina patino ai le tulaga o le "tausaga fou" o Rosh Hashanah. “O le amataga o Tiserei o le amataga lea o le tausaga [rosh hashanah] mo tausaga, taamilosaga o sapati, ma le iupeli.”
Seʻia oo i le Mishnah na amata le tausaga i Aviv ona faatoʻā tatou vaaia lea o le amataga o le tausaga ua suia i le Tishri ina ua mavae le tausaga 200 TA.
16) Ma'a Tuugamau Tausaga 5 ina ua mavae le Sapati 434 TA
O upu nei i luga o le maa tuugamau moni o Hana:
“O le maa tuugamau lenei o Hana, le afafine o Hanielu le ositaulaga, na oti i le sapati, o le tausamiga muamua lea o le Paseka, i le aso sefulu ma le lima o le masina o Nisani, i le tausaga lona lima o le taamilosaga sapati, o le o le tausaga e tolu selau onosefulu ma le iva tausaga talu ona faatafunaina le Malumalu. Filemu. Ia malolo lona agaga. Filemu”
Ua tatou iloa uma na faaumatia le Malumalu i le 70 TA i le aso 9 o Av. e pei ona faʻamaonia i la matou faʻamaoniga #10. O lea la, e ala i le faaopoopo atu o le 369 i le tausaga e 70 ua tatou taunuu ai i le 439 T.A. Ma pe a tatou vaavaai i le tausaga e 439 T.A. i la tatou siata, e mafai ona tatou iloa ai o le lona 5 lea o tausaga o le taamilosaga o le Sapati e pei lava ona faailoa mai e le maa tuugamau.
17) Ma'a Tuugamau Tausaga 1 ina ua mavae le Sapati 455 TA
To ia o le Maa Tuugamau o….O le atalii o Megalos (?), o lē na maliu i le Sapati, o le aso lua sefulu lima o le masina o Tevet, i le tausaga muamua o le taamilosaga o le Sapati, o le tausaga e tolu selau valu sefulu ono tausaga talu ona faatafunaina le malumalu. Filemu Filemu i luga o Isaraelu!
386 tausaga talu ona Faaumatia le Malumalu o le 456 TA lea e moni lava o le tausaga muamua lea o le taamilosaga o le Sapati.
Itulau 108 Iosefa Nave “O Seisi Maa Tuugamau Aramaic Iutaia mai Soar” Hebrew Unon College Annual Vol 56(1985) itulau 103-116 Lolomiina e le Hebrew Union College- Jewish Institute of Religion.
18) Ma'a Tuugamau Tausaga 1 ina ua uma le Sapati 504 TA
malolo le agaga o Haifu le afafine o …, o le na maliu i le Aso Lua, o le aso sefulutasi o Elul, i le … tausaga o le taamilosaga o le Sapati o le tausaga lea e fa selau tolusefulu lima talu ona faatafunaina le Malumalu. Filemu ia Isaraelu, Filemu!
A ou siaki la'u siata o le tausaga Sapati ou te iloa ai o le tausaga 505 e le o se tausaga Sapati ae o le tausaga muamua lea o le isi Ta'amilosaga. O le a la le mea ua tupu i lenei mea? O le masina lona 1 o le 11 masina i luma o le Aviv i le isi tausaga i le faaiuga o le taamilosaga o le Sapati. A e faaopoopo i ai le 2 Tausaga i le tausaga e 435, ona e maua lea o le tausaga e 70 TA O le tausaga Sapati na alu atu mai Aviv 505 i Aviv 504. O le masina lona 505 lea i la tatou faitauga i aso nei o le masina o Ianuari-Fepuari 11 TA O lea ua faamaonia ai e lenei maa tuugamau a tatou faamaumauga. . E tatau ona e nofouta i masina ma le auala e amata ai o tatou tausaga o loʻo iai nei ia Ianuari 505.
O le tausaga lenei 505 TA. O le tausaga muamua lea o le taamilosaga o le Sapati. Ua misi le tausaga o le taamilosaga o le Sapati. O Joseph Naveh ma Wacholder e masalomia o le misi o faʻamatalaga e faʻavae i luga o le shin o loʻo muamua atu, e pei lava o tupe siliva o le seneturi muamua o loʻo taʻua ai "le tausaga muamua o le Sabbatical Cycle". E ui lava e le o se faamaoniga mautinoa, ae e fetaui lelei ma le faasologa o taimi. Ou te uunaia outou e faitau faamatalaga o loo i le itulau 1 mo lenei maa tuugamau.
Itulau 113 joseph Naveh “O le isi Maa Tuugamau faa-Aramaia Iutaia mai Soara” Hebrew Unon College Annual Vol 56(1985) itulau 103-116 Lolomiina e le Hebrew Union College- Jewish Institute of Religion.
19) Ma'a Tuugamau Tausaga 4 ina ua uma le Sapati 511 TA
“Ia mapu pea le agaga o Hasatia le ositaulaga, le atalii o Tematini, o lē na oti i le Aso Tofi, o le aso lona lima o Av, i le tausaga lona fā o le taamilosaga o le Sapati, o le tausaga lea e fa selau ma le fagafulu ma le lima talu ona faatafunaina le malumalu. ia Isaraelu le filemu. Filemu.”
Toe fai le numera, tatou te faaopoopo le 445 i tausaga e 70 TA ma tatou taunuu ai i le 515 TA Toe foi, pe a tatou vaavaai i la tatou siata o tausaga o le Sapati ma le Iupeli lea e faavae i na tausaga, ua tatou faamaonia, mai tausaga o loo lisiina i luga. , o tausaga o le Sapati ma le Iupeli, ua iloa ai o le 515 T.A., o le lona 4 lea o tausaga o le taamilosaga o le Sapati.
O lo'o fa'aauau pea lenei fa'ai'uga o le vaiaso ma le matou masani Faitauga Torah e tolu tausaga
Kene 47 2 Samu 22-23 Sl 93 Luka 9:51-10:42
Le Malaga a Isaraelu i Aikupito (Kenese 46-47)
Ua toe fetalai mai foi le Atua ia Isaraelu (Iakopo) e faamautinoa atu ia te ia Lana puipuiga faalelagi. E pei lava ona iloa e Iosefa, na faamautinoa mai e le Atua o Lana fuafuaga i aso uma lava e aumai ai le aiga o Iakopo i Aikupito, lea o le a ia faia ai i latou ma nuu tele. E na o le Atua lava na silafia mea uma o loo ia teuina pea mo le fanauga a Isaraelu—o mea na tutupu e faamaumauina i le tusi o Esoto.
I le Kenese 45:28 , na faailoa mai ai e Iakopo le faanaunauga o le a faaatoatoaina ai lona olaga: e alu i Aikupito e toe vaai i lona atalii o Iosefa. Ua lava lena. I inei, ua faamāfanafanaina ai e le Atua Iakopo i se auala atonu na aumaia ai iā te ia le olioli sili ma le loloto. Ua folafola mai e le Atua e lē gata o le a avea le aiga o Iakopo ma tagata sili i Aikupito, ae ua Ia faamautinoa mai o le a faataunuuina le faamoemoe mulimuli o Iakopo—o le a mautinoa lava le vaai atu i lona atalii ua leva ona leiloa. E iai le ulumatua a Rasela i ona tafatafa i le aso o lona oti. Ua i'u lava ina o'o mai le la toe feiloa'iga ma le tele o loimata o le fiafia, ua i'u ina i'u le fa'anoanoa o Iakopo, ua fa'ataunu'uina lona olaga ma ua mafai ai ona ia feagai ma le aso o lona maliu ma le filemu.
O le olaga o Iakopo o se tauiviga umi ma le tiga o le seleseleina o fatu o faiga piʻopiʻo na lūlūina i lona talavou. Na faaseseina o ia e ona lava atalii e uiga i le mea na tupu ia Iosefa i le faaaogaina o mea lava e tasi na ia faaseseina ai lona tamā o Isaako ina ia maua le tofi o le ulumatua—o se ʻoti fasia ma se ofu faapitoa. Ma mo le silia i le 20 tausaga na talitonu ai Iakopo i le pepelo faapea ua oti Iosefa. Sa ta’u atu e Iakopo i le Farao o Aikupito, “O aso o tausaga o lo’u malaga e selau ma le tolugafulu o tausaga ia; ua itiiti ma ua leaga tausaga o lo’u olaga” (47:9). E matua faanoanoa lava—ae e matua moni lava.
O le olaga o Iakopo e tatau ona avea ma se lesona ia i tatou e uiga i le seleseleina o mea tatou te luluina (tagai Kalatia 6:7). Ioe, o i tatou uma lava ua agasala (Roma 3:23). Ma e mafai ona tatou faafetai ona, pe a tatou salamo, o le a aveesea e le Atua i tatou mai nisi o taunuuga o le agasala. Ae Na te le aveesea uma o i latou i lenei olaga—ina ia tatou aoaoina ni lesona taua, e pei ona faaalia i le tala a Iakopo. O lona olaga, i le iuga, e leai uma leaga. A uma, na avea o ia ma tagata ua suia lona igoa Isalaeru, o lona uiga “Le Manumalo i le Atua” (Kenese 32:28). E ui ina sa sauni o ia e oti ina ua vaai ia Iosefa, ae na tuuina atu e le Atua ia Iakopo le isi 17 tausaga e faatasi ai ma Iosefa ma lona aiga tuputupu aʻe (47:28). Ioe, i la tatou faitauga o loo sosoo ai o le a tatou vaai ai i le tala a Iakopo i le faaiuga o lona soifuaga faapea na “togiola [o ia] e le Atua ai mea leaga uma” (48:16), na iu ina maua le fiafia i ona tausaga mulimuli.
Ae, o se auala umi ma faigata e oo atu ai iina. Ae e lē tatau ona faapea—pe ana lē lūlūina e Iakopo le fatu leaga na ia faia i tausaga ua mavae. O lenei lesona ua “tusia e aoao ai i tatou” (Roma 15:4). Afai tatou o le luluina o fatu leaga, o le tali ia taofi nei— ole atu mo le faamagaloga a le Atua—ma amata, faatasi ai ma Lana fesoasoani, lulu. lelei fatu e selesele ai taeao lelei. O le filifiliga e tatou te faia.
Mulimuli ane, o le Kenese 46 o loo lisiina ai igoa o tagata uma o le aiga o Isaraelu na malaga atu i Aikupito. Ina ua taunuu i inā, ma faitau ai Iosefa ma lona aiga, na oo atu ai i le 70 tagata. Ua tatou iloa mai le tusi o Esoto, o lenei vaega toʻaitiiti o tagata o le a tupu aʻe i le 600,000 tagata i le taimi o lo latou laveaʻiina mai Aikupito (12:37), lea e foliga mai o le aofaʻi o le faitau aofaʻi e lua i le tolu miliona tagata. Ua faatoʻā nofoia e Iosefa le aiga o lona tamā i le nuu o Kosena—le vaega o Aikupito e latalata i Kanana ma o se laueleele e matuā faasūsūina i le eleele lafulemu ma saunia lelei lafumanu mo a latou lafumanu—lea o le a nonofo ai le aiga ma ana fanau seʻia oo i le taimi o le Esoto.
Le Salamo a Tavita o le Viiga mo le Faaolataga a le Atua ( 2 Samuelu 22; Salamo 18 )
O le pese a Tavita o loo tusia i le 2 Samuelu 22 o loo toe ta'ua i upu toetoe lava tutusa i le tusi o Salamo. E tutupu ni nai eseesega laiti, ae maise o le faaopoopoga o le “Ieova e, loʻu malosi” i le amataga o le Salamo e 18. O lenei pese o se pese matagofie i le laveaʻiina tele a le Atua mai fili ma Lana puipuiga tauatua. E faapena foi, e pei o le tele o salamo, e faatatau faavaloaga ia Iesu Mesia. Ioe, o loo sii mai le 2 Samuelu 22:3 ( Salamo 18:2 ) i le Eperu 2:13 , ma le 2 Samuelu 22:50 ( Salamo 18:49 ) o loo sii mai i le Roma 15:9 e faatatau tonu iā Iesu.
Faaopoopo Galuega a Tagata Malosi a Tavita
( 2 Samuelu 23:18-39; 1 Nofoaiga a Tupu 11:20-47 ).
I vaega nei o loo lisiina ai le vaega o totoe o tagata malolosi a Tavita. O se tasi o tagata e fiafia moni i ai o Penaia, lea o le a mulimuli ane suitulaga i ai Solomona ma Ioapo. Atonu o se mea e ofo ai le mauaina o lenei tagata o tau “i le aso kiona” (2 Samuelu 23:20), ae “o se kiona itiiti e le masani ai i le mauga o Iuta i le taimi o le taumalulu” (Nelson Su'esu'e Tusi Paia, faamatalaga i fuaiupu 20–23). E lē gata i lea, ua tatou faitau ai foʻi, na tofia e Tavita Penaia e pule i “na leoleo,” o se faaupuga e uiga moni lava i “‘lona usiusitai’—o lona uiga, o ē na usiusitai ma puipuia Tavita” (o lea lava faamatalaga). I se isi itu, ua tatou iloa ai na avea Penaia ma taʻitaʻiʻau o le ʻau Kereti ma le ʻau Peleti (2 Samuelu 8:18)—o se ʻautau maualuluga a le ʻautau a Tavita na faia aʻe i tagata tau i tagata ese mai Kereta ma Filisitia o ē o le a mulimuli ane faamaoni iā Tavita (2 Samuelu 15: 18-22). E foliga mai o lenei vaega, lea o le a iʻu ina faateleina i le 600 tane, e tutusa lelei ma le leoleo totino a Tavita—e pei o leoleo a le Emeperoa Roma.
Seʻi mātau foʻi igoa nei e lua: O Eliamo le atalii o Aitofele le Kilo (2 Samuelu 23:34) ma Uria le sa Hetī (fuaiupu 38). O le a tatou vaʻai atili e uiga ia i latou mulimuli ane.
Salamo 93
E fai Ieova ma tupu, e ofu o ia i le mamalu; E ofu e Ieova le malosi; E fusia o Ia e Ia. E moni, ua faavaeina le lalolagi, e le mafaagaeetia.
‘Ua fa‘atumauina lou nofoāli‘i talu mai anamua; O oe e mai le vavau. Le ALI'I e, e si'i a'e vaitafe; E si'i a'e e vaitafe o latou gau. O le ALI‘I i lugā e sili lona malosi i le taalili o vai e tele, o le sousou fo‘i o le sami. Ua matuā maufaatuatuaina au molimau.
Ieova e, e tatau i lou maota e faavavau.
Luka 9:51–10:42
Ua tatala la tatou vaega e faailoa mai ai ua lata mai le taimi o le siitiaina o Iesu… o lona uiga o le Paseka o le faasatauroga o lo tatou ALII. Na Ia faasaga atu Ona fofoga i Ierusalema. Sa tatau ona latou ui atu i Samaria ma sa Ia auina atu avefeau e muamua atu ia te Ia i aai o Samaria ina ia latou saunia mo Ia. Ae sa le talia o Ia e tagata Samaria ona o le a alu atu o Ia i Ierusalema mo le Paseka. E te iloa, sa latou mananaʻo e tapuaʻi i le Mauga o Keresema e pei ona masani ai, e lē o le ō atu i Ierusalema e pei o le faatonuga a Ieova. Ma o lea na latou misia ai Iesu i o latou loto maaa.
E toatele foi na Ia o mai ia te Ia ma mananao e mulimuli ia te Ia, ae sa tele ni alofaga e uiga i le mea e tatau ona latou faia muamua. Ua aoaiina i latou uma e Iesu e aoao atu le tau e mulimuli ai ia te Ia.
‘Ona tofia lea e ia o isi e to‘afitugafulu, ma ‘auina atu ta‘ito‘atasi i latou e molimau i le Malo o le Atua ma le Tala Lelei. Na ia faatonuina i latou i le auala e suʻe ai nofoaga e nonofo ai ma aua neʻi ave ni sauniuniga ma i latou. Na ia fai atu ia i latou e nonofo i se nofoaga e tasi ma aua le feoai mai lea fale i lea fale.
Afai e teena i latou e se aai ma la latou feʻau, e avatu iā i latou le faamasinoga malosi, ona soloiesea lea o le efuefu i o latou vae ma ō ese ai. I le teenaina o avefeau, ua latou teena ai le Alo, ma o le teenaina o le Alo, ua latou teena ai le Tama.
Ua toe foi mai le fitugafulu ma lipoti tetele ma ua siitia foi Iesu i le Agaga. Sa mafai ona latou faamalolo ma tutuli temoni.
Ua aoao mai Iesu o se tuaoi so o se tasi o ai o loo manaomia le fesoasoani.

0 Faamatalaga