Tusitala 5842-018
Le Uiga Natia o le Penetekoso
I le Feagaiga Tuai, e le o i ai iina le upu Penetekoso. O lenei aso o le tausamiga sa taʻua o le “Tausaga o Vaiaso” ( Eso. 34:22; Duet. 16:9-10 ) auā sa faamanatuina i vaiaso e fitu ina ua uma ona ofoina atu le fusi saito karite. Ua taʻua foʻi o le “Tausamiga o le Seleselega” (Eso. 23:16), auā na oo mai i le iʻuga o le seleselega o karite, ma sa taʻua foʻi o le “Tausamiga o Uluai Fua” (Eso 34:22; Num. 28:26), auā na faailogaina ai le amataga o uluaʻi fua o le seleselega o saito na ofoina atu i le malumalu. O loo taʻua i le Feagaiga Fou o le “Pentekoso”, o se faaupuga e maua mai i le gagana Eleni pentekoste (o lona uiga o le limasefulu).
Le Faitauina o le Limagafulu O le a?
I Isaraelu anamua, e 7 vaiaso o le seleselega o saito, e amata i le seleselega o karite ina ua uma le Paseka ma faaiʻu i le amataga o le seleselega o saito i le fitu vaiaso mulimuli ane, i le Penetekoso. O le seleselega o karite sa avea ma ki i le kalena lotu atoa auā e le‘i faia le Paseka se‘ia o‘o ‘ina saunia nisi o karite mo le seleselega. O le taulaga lūlū muamua o le karite na faia i le aso ina ua mavae le Sapati faalevaiaso i aso o Areto e lē Faafefeteina. O lona uiga afai e leai se karite ua saunia mo le seleselega, e tatau ona tolopo le faamanatuina o le Paseka e ala i le faavasegaina o se masina i le kalena o le masina. Talu ai e fua le karite i ni nai vaiaso a o leʻi oo i le saito, o le sauniga o le taulaga lūlū saito, lea e paʻū i le aso ina ua mavae le Sapati faalevaiaso i aso o Areto e lē Faafefeteina, na faailogaina ai le amataga o le faitau limasefulu aso i lalo i le Penetekoso.
O lenei manatu e masani ona le malamalama i lona taua ma e masani foi ona fenumiai pe fefiloi, ma mafua ai ona amata e nisi a latou faitauga o le limasefulu aso i le aso sese. O le a ou faʻaalu sina taimi faʻaopoopo iinei. Faamolemole ta'u mai ia te au.
O le faaupuga “Tausaga o Vaiaso” e faasino atu i le vaitaimi atoa o le seleselega o saito pe tusa ma le fitu vaiaso mai le seleselega muamua o le karite seʻia oo i le māeʻa o le amataga o le seleselega o saito. O se tausamiga e sili atu i le fitu vaiaso. Ae na o le amataga ma le faaiuga o le tausamiga na faailogaina i le taulaga lulu (a Tenupha ).
- O le aso o le Tausamiga o Vaiaso na faitauina i le faitauina o vaiasosa e fitu mai le uluaʻi tuu atu o le selesaito i le karite: “E te faitauina mo oe o vaiasosa e fitu; ia amata ona faitau vaiasosa e fitu mai le taimi e amata ai ona e tuu le selesaito i le saito. ( Duet. 16:9 ). O le faafitauli o le iloa lea po o le fea aso o le saito muamua o karite, e taʻua o Omera, e tatau ona tipiina ma avatu o se taulaga lūlū i luma o Ieova.
O lenei filifiliga sa faavae i faatonuga o loo tuuina mai i le Levitiko 23:15-16 ‘Ia faitau foi e outou e afua mai i le aso e sosoo ai ma le sapati, e amata mai i le aso na outou aumaia ai le fusi saito o le taulaga lulu: e atoa ai sapati e fitu. Faitau aso e limagafulu se‘ia o‘o i le aso e uma ai le Sapati lona fitu; ona outou avatu ai lea o le taulaga i meaʻai fou iā Ieova.
E tatau ona tatou faitau mai le 'aso e uma ai le sapati'. Talu ai o le faaupuga Sapati e faasino atu i le aso fitu o le vaiaso ma le Tausamiga faaletausaga o loo taʻua i le mataupu lava lea e tasi ( Levi. 23:8, 21, 23, 32, 34 ), o le fesili e faapea, “O le ā le uiga. o le “Sapati” iinei, o le aso fitu o le vaiaso po o le aso o tausamiga?”
Afai e te su'eina le upu Sapati i le concordance o le ae iloa ai le Sapati faalevaiaso ma le Togiola e Malosi #7676 (sapati). O isi Sapati faaletausaga o le Malo #7677 (sapafoni ). E i ai la se eseesega i le upu, ae ua misia e le toatele lenei faʻamatalaga.
Ua faapea mai le ʻau Faresaio, faapea foʻi ma Philo ma Josephus, o le aso na sosoo ai ma le 1st aso o Areto e le faafefeteina. O le au Satukaio, Boethusians, Karaites ma Samaria na latou faaaogaina uma le upu Sapati o lona uiga o se Sapati faalevaiaso ae le o se Sapati faaletausaga ona o le upu Sapati na o ia lava e lei faaaogaina e faasino i se Tausamiga faaletausaga. O ai la e sa'o?
Ou te talitonu e tatau ona tatou faatagaina Iesu e faaali mai ia i tatou. Ua tatou iloa uma na fasiotia o Ia o le Paseka Mamoe iā Nisani 14. Ua tatou iloa na maliu o Ia i le 31T.A. ma o Nisani 14 o le Aso Lulu. O le faailoga o Iona e tatau ona fa'amae'aina i ona vaega uma. Na pau lava le faailoga na tuuina mai ia i tatou o Iesu o le Mesia o le faailoga o Iona. Fai mai Iesu, o le galuega o le tolu ao ma le tolu po i le manava o le tafola po o le iʻa tele a Iona e tutusa ma lana faiva, ma o le a i ai o ia i le manava o le lalolagi i ao e tolu ma po e tolu (e pei o le iʻa tele). . Na o le pau lena o le faailoga na tuuina mai e faamaonia ai Lana galuega. O le Aso Tofi la o le 1st o le aso o Areto e lē Faafefeteina, o le Aso Faraile o le aso lea o Sauniuniga mo le Sapati faalevaiaso. O le Aso Toonai o le Sapati faalevaiaso. E tolu ao ma po e tolu. O lea na tulaʻi mai ai Iesu mai i le tuugamau i le Sapati a o leʻi goto le lā, e pei lava ona tuu o Ia i le tuugamau i le afiafipō o le Aso Lulu a o leʻi goto. E tolu ao ma po e tolu e pei ona valoia.
Mata.28:1 Ua mavae le sapati, ina ua tafa mai ata o le uluai aso o le vaiaso, ona o mai ai lea o Maria le Makatala ma le isi Maria e matamata i le tuugamau.
Luka 24:1 ‘Ua o‘o atu i le tu‘ugamau i le ulua‘i aso o le vaiaso, i le taeao po lava, o i latou ma isi fafine ‘ua fa‘atasi ma i latou ma ‘aumai mea manogi na latou saunia. 2 Ae na latou maua le maa ua fuli ese mai le tuugamau. 3 ‘Ona ulu atu lea o i latou i totonu, ‘ae le‘i maua le tino o le Ali‘i o Iesu. 4 ‘Ua o‘o fo‘i, a o fememea‘i i latou i lenei mea, fa‘auta fo‘i, o tagata e to‘alua ‘ua tutū mai ‘iā te i latou ma ‘ofu pupula. 5 ‘Ona matata‘u ai lea o i latou ma punou o latou mata i le ‘ele‘ele, ‘ona fai atu lea o i latou ‘iā te i latou, “Se a le mea tou te sā‘ili ai i lē ‘ua soifua i ē ‘ua oti? 6 E le o iinei o ia, a ua toetu! ‘Ia ‘outou manatua le mea na fetalai atu ai o ia ‘iā te ‘outou a o i Kalilaia o ia, 7 ‘ua fa‘apea atu, ‘E tatau ‘ona tu‘uina atu le Atali‘i o le tagata i lima o tagata agasala, ma fa‘asatauroina, ma toetū mai i le aso tolu. ” 8 Ma sa latou manatua Ana afioga. 9 ‘Ona toe fo‘i mai lea o i latou nai le tu‘ugamau, ma ta‘u atu nei mea uma i le to‘asefulu ma le to‘atasi ma i latou uma. 10 O Maria le Makatala, ma Ioana, ma Maria le tinā o Iakopo, ma isi fafine fa‘atasi ma i latou, o ē na ta‘u atu nei mea i le ‘au ‘aposetolo.
Ae o le Ioane 20 tatou te aoao atili ai.
1 O lenei i le aso muamua o le vaiaso ‘Ua alu atu Maria le Makatala i le tu‘ugamau i le taeaopō, a o pogisā lava, ‘ua iloa atu ai e ia ‘ua ‘ave‘eseina le ma‘a i le tu‘ugamau. 2 ‘Ona momo‘e lea o ia, ‘ua o‘o ‘iā Simona Peteru, ma le tasi so‘o na alofaina e Iesu, ‘ua fai atu fo‘i ‘iā te i lā‘ua, “‘Ua latou ‘ave‘eseina le Ali‘i i le tu‘ugamau, matou te lē iloa fo‘i le mea ‘ua latou tu‘uina ai o ia.” 3 Ona o ai lea i fafo o Peteru ma le tasi soo, ua o atu i le tuugamau. 4 ‘Ona taufetuli lea o i lā‘ua uma, a ‘ua momo‘e atu le isi so‘o ‘iā Peteru, ‘ua muamua fo‘i i le tu‘ugamau. 5 ‘Ua punou fo‘i o ia ma va‘ava‘ai i totonu, ‘ua iloa atu fo‘i le ‘ie lino o lo‘o ta‘oto ai; a e lei ulu atu o ia i totonu. 6 ‘Ona alu atu lea o Simona Peteru, ‘ua mulimuli atu ‘iā te ia, ‘ua alu atu i le tu‘ugamau; ‘ua iloa atu fo‘i e ia o ‘ie lino o lo‘o ta‘oto ai; 7 o le solosolo fo‘i sa i lona ao, e le‘i ta‘atia fa‘atasi ma ‘ie lino, a ‘ua gaugau i se mea e tasi. 8 ‘Ona ulufale ai lea o le isi so‘o, o lē na muamua alu i le tu‘ugamau; ona vaai atu lea o ia ma talitonu. 9 Auā o ona po ia latou te le‘i iloa ai le Tusi, e tatau ‘ona toe tu mai o ia nai ē ‘ua oti. 10 ‘Ona toe fo‘i lea o le ‘au so‘o i o latou ‘āiga. 11 A ‘ua tu Maria i fafo i tafatafa o le tu‘ugamau ma tagi, ‘ua tagi o ia, ‘ua punou ma va‘ava‘ai atu i le tu‘ugamau. 12 ‘Ua iloa atu fo‘i e ia o agelu e to‘alua i ‘ofu papa‘e, o nonofo i le mea na tu‘u ai le tino o Iesu, o le tasi i le ulu ma le tasi i vae. 13 ‘Ona latou fai mai lea ‘iā te ia, “Funa e, aiseā ‘ua e tagi ai?” ‘Ua fai atu o ia ‘iā te i latou, “Auā ‘ua latou ‘ave‘eseina lo‘u Ali‘i, ‘ou te lē iloa fo‘i le mea ‘ua latou tu‘uina ai o ia.” 14 ‘Ua uma ‘ona fai atu o ia, ‘ona faliu lea o ia ma iloa atu Iesu o lo‘o tu mai, ‘ae na te le‘i iloa o Iesu lea. 15 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “Funa e, aiseā ‘ua e tagi ai? O ai o loo e sailia?” ‘Ua manatu o ia o le fai fa‘ato‘aga, ‘ona fai mai lea o ia ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, ‘āfai ‘ua e ‘ave ‘ese ‘iā te ia, ta‘u mai ia ‘iā te a‘u le mea ‘ua e tu‘uina ai o ia, ‘ona ‘ou ‘ave ‘ese ai lea o ia.” 16 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “Maria!” Ua faliu o ia ma fai mai ia te Ia, “Raponi!” (o lona uiga, Le A’oa’o). 17 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “‘Aua ‘e te pipi‘i mai ‘iā te a‘u, auā ‘ou te le‘i alu a‘e lava i lo‘u Tamā; a ia e alu i oʻu uso ma fai atu iā i latou, ‘Ou te alu aʻe i loʻu Tamā ma lo outou Tamā, ma loʻu Atua ma lo outou Atua.'” 18 Ua alu atu Maria le Makatala ma taʻu atu i le au soo ua vaai o ia i le Alii, ma ua fetalai atu foi o ia ia te ia. 19 Ona, tutusa lava o le aso i le afiafi, o le aso muamua lea o le vaiaso, ina ua pupuni faitotoa i le mea na faapotopoto ai le au soo, ona o le matatau ia Iutaia, ona maliu atu ai lea o Iesu ma tu i totonu, ma fetalai atu ia te i latou, “Ia outou manuia.”
Ua ou faailogaina ma le lototele o le aso muamua lea o le vaiaso, a o leʻi tafa mai ata, e leʻi afio aʻe Iesu i le lagi ae ua lata ona alu aʻe. O le aso muamua lea o le vaiaso. Ou te manatu ua outou malamalama o le taulaga lulu saito o Yesshua. Se'i ou tua teisi.
E foliga mai na lūlūina le Taulaga o le Saito i le 9 i le taeao o le Aso Sa i totonu o le tausamiga o le Paseka. O le taulaga lulu aoao na aumaia e le tagata tapuai ma faia faatasi ma le ositaulaga ( Esoto 29:24–25 ). Ua tatou iloa na tausia e tagata Samaria ma le au Satukaio le Saito o le Aso Sa ma le Aso Penetekoso. O se mea tāua lenā i le talafaasolopito. E le tausia e sa lutaia le fusi saito aua ua latou tausia se Sivan 6 Penetekoso, na sau mai le uputuu o le au Faresaio i le faa-Iutaia faa-rapi ina ua uma ona faatafunaina le Malumalu. Ua tatou iloa o loo tausia e tagata Samaria le 14 ma le 15 ma le manatu o le Fusi Saito ma faitau le Omera mai le Aso Sa i totonu o le tausamiga. Mai lava la i le vaitaimi o le Malumalu ma i le taimi atoa, e aofia ai ma Samaria, sa tausia le Penetekoso i le Aso Sa. Sa faia e le uluai ekalesia le Penetekoso i le Aso Sa. E na o tagata Iutaia na tausia le Sivan 6 ma faatoa uma ona faaumatia le Malumalu.
E manaʻomia ona tausia le Taulaga o Saito Sasala ina ia malamalama ai i uiga atoatoa o le taulaga a Iesu ma le mana na tuuina atu iā te ia e tusa ai ma lona toetū mai i le oti. O le Taulaga Fua saito o se manaoga anamua o Isaraelu i totonu o le Torah. O loo maua le sauniga i le Levitiko 23:9–14 ma le Esoto 29:24–25 ma isi tusitusiga. E le o malamalama lelei i ai le au popoto ma ua le amanaiaina e le toatele. O se sauniga faʻatulafonoina e fesoʻotaʻi ma le tausamiga o le Paseka ma pulea uma le taimi o le Penetekoso ma le taumafa o seleselega fou (Levi. 23:9–14). Ina ia tuu i lona vaaiga faaonaponei, e tatau ona tatou vaavaai i le tāua o le taimi na maliu ai Iesu.
O le Taulaga Sasala Galu sa ta'ua sfirat haomer, o lona uiga, “le faitauina o le omera”, auā o le aso lea e amata ai ona tatou faitauina aso e limasefulu e oo i le Penetekoso. O loo faamatalaina i
Lev. 23: 10 “Ia e fai atu i le fanauga a Isaraelu, ia faapea atu iā i latou: ‘Pe a outou ō atu i le laueleele ou te avatu iā te outou, ma selesele ona fua, ona outou aumaia lea o se fusi saito o uluaʻi fua o a outou seleselega i le ositaulaga. 11 Na te lūlūina le fusi saito i luma o le ALI‘I, ‘ina ‘ia talia mo ‘outou; o le aso e sosoo ma le sapati e lūlūina ai e le ositaulaga. 12 ‘Ia ‘outou fai taulaga fo‘i i lea aso, pe a lūlūina e ‘outou le fusi saito, o le tama‘i mamoe po‘a e tasi lona tausaga, e sao ‘ona lelei, o le taulaga mū i le ALI‘I. 13 O lona taulaga i mea e ‘ai o le lua o vaesefulu o le efa o le falaoamata lelei ‘ua palua ma le suāu‘u, o le taulaga e fai i le afi i le ALI‘I, o le mea manogi lelei; o lana taulaga i meainu o le uaina, o le tasi vaefā o le sinu. 14 ‘Aua tou te ‘a‘ai i areto, po o saito tunu, po o saito fou, se‘ia o‘o i le aso e te avatu ai le taulaga i lo ‘outou Atua; o le tulafono fo‘i lea e fa‘avavau i o ‘outou tupulaga amuli i mea uma tou te nonofo ai.
O le tipiina o le saito muamua o le karite o se sauniga olaola. Sa seleseleina le fusi saito i le afiafi ua mavae i le faatausiusiuga o le aai i luma o se motu o tagata tapuaʻi. Ma o le a latou faia e pei ona taʻu atu ia i latou
Duet. 26:1 “A oo foi ina e oo atu i le nuu e foaiina mai e Ieova lou Atua ia te oe e fai ma ou tofi, ma e fai mo oe ma nofo ai; 2 ‘ia e ‘ave fo‘i o mea fa‘apolopolo o fua uma o le lau‘ele‘ele, e te ‘aumaia mai i lou lau‘ele‘ele o le a foa‘iina mai e le ALI‘I lou Atua ‘iā te oe, ma tu‘u i le ‘ato, ma e alu atu i le mea e filifilia e le ALI‘I lou Atua e fai ai. ia tumau Lona suafa. 3 ‘E te alu atu fo‘i i le ositaulaga i na aso, ma fai atu ‘iā te ia, ‘‘Ou te ta‘u atu i le aso nei i le ALI‘I lou Atua, ‘ua ‘ou sau i le nu‘u na tautō ai le ALI‘I i o tatou tamā e foa‘i mai ‘iā te i tatou. 4 Ona ave lea e le ositaulaga o le ato mai lou lima ma tuu i luma o le fata faitaulaga o Ieova lou Atua. 5 ‘Ia e tali atu fo‘i ma fai atu i luma o le ALI‘I lou Atua: ‘O lo‘u tamā o le Suria, ‘ua toeitiiti fano; ma o iina na avea ai o ia ma nuu, tele, malosi, ma le toatele. 6 A ‘ua agaleaga mai Aikupito ‘iā te i tatou, ‘ua fa‘atigāina i tatou, ma fa‘apologaina i tatou. 7 ‘Ona matou ‘alaga atu lea i le ALI‘I le Atua o matou tamā, ‘ona fa‘afofoga mai lea o le ALI‘I i o matou leo, ma silasila mai i lo matou puapuagā, ma lo matou tigā, ma lo matou sauā. 8 ‘Ona ‘aumaia lea o i tatou e le ALI‘I nai Aikupito i le ‘a‘ao malosi, ma le ‘a‘ao fa‘aloaloa, ma le mata‘u tele, ma fa‘ailoga ma vāvega. 9 ‘Ua ia ‘aumaia i tatou i lenei mea ma foa‘i mai ‘iā te i tatou lenei nu‘u, “o le nu‘u o tafe ai le suāsusu ma le meli”; 10 o lenei, fa‘auta, ‘ua ‘ou ‘aumaia le ulua‘i fua o le lau‘ele‘ele ‘ua e foa‘iina mai ‘iā te a‘u, le ALI‘I e. ‘Ona e tu‘u atu ai lea i luma o le ALI‘I lou Atua, ma ‘ia e ifo i luma o le ALI‘I lou Atua. 11 ‘Ia ‘outou ‘oli‘oli fo‘i i mea lelei uma ‘ua foa‘iina mai e le ALI‘I lou Atua ‘iā te oe ma lou ‘āiga, o oe ma le sa Levī ma le tagata ‘ese o lo‘o ‘iā te ‘outou.
Ae e ao ona matauina ma le tatau e tatau ona saunia le fusi saito a o lei talotalo atu i luma o le Alii. Aua e faitau i totonu
Levitiko 2:11 ‘Aua ne‘i faia ma le mea fa‘afefete se taulaga i mea e ‘ai tou te ‘aumai ai i le ALI‘I, auā tou te lē susunuina fo‘i se mea fa‘afefete po o se meli i so o se taulaga e fai i le afi i le ALI‘I. 12 A o le taulaga o ulua'i fua, tou te avatua ai i le ALI'I, 'ae lē susunuina i luga o le fatafaitaulaga e fai ma mea manogi lelei. 13 O taulaga uma fo‘i i au taulaga i mea e ‘ai e te fa‘amasimaina i le masima; ‘aua ‘e te tu‘ua le masima o le feagaiga a lou Atua ‘ia ‘aua ne‘i mavae i lau taulaga i mea e ‘ai. ‘Ia e avatu fo‘i le masima i au taulaga uma. 14 ‘Āfai fo‘i tou te avatua le taulaga i mea e ‘ai i le ALI‘I o a ‘outou fa‘apolopolo, o ‘au saito ‘ua tunu i le afi, o saito ‘ua tu‘ia mai ‘au saito ‘ua tu‘ia, tou te fai ai le taulaga i mea e ‘ai o au ulua‘i fua. 15 E te tuu i ai le suāuu ma tuu i ai le pulu lipano. O le taulaga i mea e ‘ai. 16 ‘Ona susunuina ai lea e le ositaulaga o le fa‘amanatuga, o se vaega o saito ‘ua tu‘ia, ma se vaega o lona suāu‘u, ‘atoa ma le pulu lipano uma, o le taulaga e fai i le afi i le ALI‘I.
O lea ua tatou iloa ai o ulua'i fua o le taulaga i mea'ai; o se taulaga o taliga Green, po o ulu lanumeamata. Sa tatau ona tao. Sa tatau ona sasa le saito mai pa'u o le karite. Ma sa tatau ona faaopoopo i ai le masima, faapea foi ma le pulu lipano.
Afai tatou te lē amanaʻia le taulaga o fusi saito ua tatou misia se vaega tāua o le Taulaga o le Paseka. Ioe, ua tatou malamalama uma lava o Iesu o le Tamai Mamoe o le Paseka. Ma e mafai ona tatou faʻafesoʻotaʻi togi i lenei. Ae tali lenei fesili. O anafea na sasa ai le Tamai Mamoe? O anafea na matuā sasaina ai le tino o le tamaʻi mamoe ma iloa ai le tino ina ia mafai ona faitau ivi o ivi? E leai. E leai se ivi e gauia. Ae sa tatau ona sasa le Saito Karite. Sa tatau ona sasa seia oo ina aliali mai le saito ma pa'u mai le pa'u. E lei sasaina lava le Tamai Mamoe. O le tamai mamoe i se tasi itu sa faatusaina ia Yesshua ma i se isi itu o le Karite foi sa faatusa ia Yesshua. Ona fasiotia lea o Iosua e pei o le tamaʻi mamoe ma sasa e pei o le karite ma avatu i luma o Ieova.
O faamatalaga uma ma mea uma na valoia i tusitusiga paia sa tatau ona faataunuuina i lena aso o le Paseka. Ua valoia le sasaina i totonu
Isaia 53:4 E moni, ua na tauave lo tatou tiga ma tauave o tatou faanoanoa; A ‘ua tatou manatu ‘ua taia o ia, ‘ua taia e le Atua, ma fa‘atigāina. 5 A ua manu’a o ia ona o a tatou solitulafono, ua momomo o ia ona o a tatou amioletonu; O le aoaiga mo lo tatou filemu sa i ona luga, ma ona faalavalava foi e malolo ai i tatou.
O le fa'apa'iaina o ulua'i fua e fa'apa'iaina ai le seleselega atoa ona o le vaega e fa'atusa mo le atoaga. E pei ona fai mai ai Paulo,
“Afai e paia le paluga falaoamata e fai ma uluaʻi fua, e faapena foʻi le paluga uma” ( Roma 11:16 ).
E ala i le faatinoga faafaatusa o le faapaiaina o uluaʻi fua, na faapaiaina ai le seleselega atoa iā Ieova.
O le manatu faapea o le faapaiaina o se vaega e faatino ai se aafiaga faapaiaina i tagata uma ua faatatauina i le Tusi Paia i le ata o le faaolataga.
“Sa paia Isaraelu ia Ieova, o uluaʻi fua o Lana seleselega” (Iere. 2:3 Hos. 9:10).
Auā na valaauina e Ieova e faatino se aafiaga faapaiaina i atunuu uma. E faapena foi, i le avea ai ma Kerisiano, o i tatou o “se ituaiga o faapolopolo o Ana foafoaga: (Iakopo 1:8), aua ua valaauina i tatou e avea ma faatosinaga faapaiaina i le lalolagi. O ē na toe tutū mai i le oti i le taimi o le toetū o Iesu, na avea ma uluaʻi fua, o lona uiga, o le tautoga a i latou uma o e toe tutū mai i le taimi o le toe afio mai o Iesu ( Mata. 27:52–53; Efe.4:8; 1 ). Te. 4:13-18). O le au paia e 144,000 o e mulimuli i le Tamai Mamoe o uluai fua ia mo Ieova ma le Tamai Mamoe” (Faaaliga 14:4).
Ua taʻua patino e Paulo le toetū o Iesu o uluaʻi fua o ē o le a toe tutū mai i le oti.
20 “A o lenei ua toetū mai Keriso nai ē ua oti, ua avea ma uluaʻi fua o ē ua momoe. 21 Auā ‘ua o‘o mai le oti ‘ona o le tagata, ‘ua o‘o fo‘i i le tagata le toetū mai o ē ‘ua oti. 22 Aua faapei ona oti uma ia Atamu, e faapea foi ona faaolaina uma ia Keriso. 23 ‘Ae peita‘i o tagata ta‘ito‘atasi i lona lava fa‘atonuga: o Keriso o le ulua‘i fua, mulimuli ane o ē ‘iā Keriso i lona afio mai. 24 ‘Ona o‘o mai ai lea o le gata‘aga, pe a ia tu‘uina atu le mālō i le Atua le Tamā, pe a fa‘aumatia e ia o pule uma, ma faipule uma, ma le malosi.” ( 1 Kori. 15:20-24 )
I lenei fuaitau, o loo taʻua faalua ai e Paulo ia Yesshua o “fua muamua,” e lē gata ina faailoa mai ai o Ia o le uluaʻi toetu mai i le tino mai le tuugamau, ae o le faia faapea na Ia faataunuuina ai le taulaga o uluaʻi fua. I le Paseka ma le Penetekoso. Ua tatou mātauina o le Omera o le Saito o Karite na lūlūina i luma o Ieova, e le ositaulaga e fai ma tautoga o le seleselega atoatoa o le a mulimuli mai. Na faia le sauniga i le aso e sosoo ai ma le Sapati faalevaiaso pe tusa o le 9 i le taeao, i le taeao o le Aso Sa. ” O le taulaga lulu saito, aemaise lava o le omera tunu o saito, faatasi ai ma le masima ma le pulu lipano, o se faatusa lea o Keriso, o le “uluai fua” po o le tautinoga, o le seleselega tele lea o le a mulimuli mai pe a toetutu uma tagata amiotonu ua oti i le afio faalua mai. o Iosua ( 1 Kori. 15:23 , 1 Tesa. 4:14–16 ). Na toetu Iesu mai le oti i le afiafi o le aso tonu lava na tuuina atu ai le taulaga lulu i le Malumalu ( Lev. 23:14, Luka 23:56, 24:1 ) Ona o le fusi saito muamua o se tautoga ma se faamautinoaga o le aoaoina o le saito. le seleselega atoa, o lea o le toe tu mai o Iesu o le tautinoga lea o i latou uma o e faatuatua ia te Ia o le a toe tutu mai le oti.
Faamolemole ia matau. E leʻi avatu e le Ositaulaga i luma o Ieova na o le tasi o saito, a o le Omera atoa o le karite. Sa faaopoopo foi i ai le masima ma le pulu lipano. I se tulaga talitutusa, e leʻi toe afio mai Iesu mai i le tuugamau na o ia, auā “e toʻatele tino o le ʻaupaia ua momoe ua toe tutū mai.” ( Mata. 27:52 ) Ua taʻu mai e Paulo iā i tatou, ina ua “alu aʻe Iesu i le mea maualuga, na ia taʻitaʻia le ʻautau o le tafeaga” ( Efe. 4:8 RSV ). O i latou na toe faatutūina i le maliu o Iesu ma o mai “mai tuugamau ina ua mavae Lona toetu mai” ( Mat 27:53 ) na afio aʻe faatasi ma Iesu i le lagi o ni faailoga o Lona mana e toe faatutūina ai i latou uma o loo momoe i le tuugamau. E pei lava o le Omera o Karite o se tautinoga o le seleselega o le a oo mai, o le au paia na faatuina e Iesu i le taimi o Lona maliu o se tautinoga o se seleselega i le lumanai o le Au Paia.
E tatau ona tatou malolo iinei ma fai le fesili. Fai mai i le Ioane 3:13 E leai se tasi na alu a’e i le lagi, ua na o ia na afio ifo mai le lagi, o le Atalii lea o le Atua.
Le tagata o i le lagi. O Iesu lea na fetalai atu ia Nikotemo, ma ina ua fetalai atu Iesu, e moni lava. E leai se tasi na alu i le lagi ae na o Iesu lava. Se‘ia o‘o ‘ina maliu Iesu, ma ‘ua toe fa‘atūina mai le tu‘ugamau. Ona Ia aveina atu lea o le Au Paia i le Lagi mo le taimi muamua lava.
Faatoa uma ona ou sii maia le tele o mau e faamaonia ai lenei mea, ma o Paulo lava ia na faapea mai. Ae vaai i le mea na faaalia e Ioane i lana faaaliga
Fa‘aaliga 4:1 ‘Ua mavae ia mea, ‘ona ‘ou va‘ai atu ai lea, fa‘auta fo‘i, o le faitoto‘a o lo‘o matala mai i le lagi. Ma o le leo muamua na ou faalogoina e pei o se pu ua tautala mai ia te au, ua faapea mai, "Sau i luga iinei, ma o le a ou faaali atu ia te oe mea e tatau ona tutupu pe a mavae lenei." 2 O le taimi lava lena sa ou i ai i le Agaga; fa‘auta fo‘i, o le nofoāli‘i ‘ua tu i le lagi, o lo‘o ti‘eti‘e fo‘i le tasi i le nofoāli‘i. 3 O lē sa nofo ai fo‘i e pei o le ma‘a iasepi ma le sardiu lona tino mai; ‘ua fa‘ata‘ali‘oli‘o fo‘i le nofoāli‘i o le nuanua, e pei o le emerald. 4 Sa siomia ai le nofoalii o nofoalii e luasefulufa, ma sa ou vaaia i luga o nofoalii toeaina e toaluafulu ma le fa o nonofo, ua oofu i ofu sisina; ma sa i ai o latou palealii auro i luga o o latou ulu. 5 Ona alu atu ai lea mai le nofoālii o uila, ma faititili, ma leo. O lamepa afi e fitu na mumū i luma o le nofoāli'i, o Agaga ia e fitu o le Atua. 6 I luma o le nofoāli‘i sa i ai le sami tioata, e pei o le tioata. Ma i le totonugalemu o le nofoalii, ma faataamilo i le nofoalii, sa i ai mea ola e fa ua tutumu i mata i luma ma tua. 7 O le mea ola muamua e pei o se leona, o le mea ola lona lua e pei o se tamaʻi povi, o lona tolu o mea ola e iai ona mata e pei o se tagata, ma o lona fā o mea ola e pei o se aeto lele.
8 O mea ola e fa, e tofu ma apaʻau e ono, ua tumu i mata i itu uma ma totonu. Ma latou te le malolo i le ao po o le po, ma faapea atu: "E paia, e paia, e paia, le Alii le Atua e ona le malosi uma lava, o lē na soifua ma o loʻo afio mai!" 9 Soo se taimi lava e avatu ai e mea ola le viiga, ma le faaneeneega, ma le faafetai i le afio i le nofoalii, o le soifua e faavavau faavavau lava, 10 Ua faapauu toeaina e toaluafulu ma le fa i luma o le afio i le nofoalii, ma ifo atu ia te Ia o le soifua e faavavau faavavau lava, ma lafo o latou pale i luma o le nofoalii, ua faapea atu: 11 “Le Alii e, ua tatau lava oe e maua le viiga, ma le faaneeneega, ma le mana; Auā na e faia mea uma lava, o lou finagalo fo‘i e i ai i latou ma na faia ai.”
Ua iai nei toeaina e 24 i le lagi o loo nonofo i nofoālii, ua oofu i ofu sisina. O le au paia ia na o ae i le lagi faatasi ma Iesu i Lona toetu. Afai e le mafai ona e malamalama i ai ona tu lea iinei ma toe faitau mea uma na ou fai atu ai seia oo i le taimi nei. O fua muamua ia. Ua faailoa mai e Ieova o le a Ia faia e pei ona Ia fetalai mai ai ma toe faatutūina i tatou mai le oti. E matua le talitonuina lenei mea: Enoka, Noa, Aperaamo, Isaako, Iakopo, Iosefa, Iopu, Mose ma le au perofeta. Fai mai tusitusiga paia uma o fua muamua. Aua lava muamua Fua i le tulaga e tasi. E le na o Yesshua, ae faatasi ma isi.
O ai nei toeaiina?
Elder o lo'o i le Strong's Concordance #4245 na sipelaina muamua presbuvteroß ma o lona uiga - toeaina, matua, o le toeaina o ni tagata se toalua, ua matua i le olaga, o se toeaina, o se matua, o tuaa, o se vaitaimi o le tulaga po o le tofi.
Ia mātau, o lona uiga o augātamā—o tagata na fananau mai ma ola i luma o i tatou. O nei toeaina e 24 e leʻi foafoaina e Ieova ae na fananau mai i le lalolagi ma ola ma feoti e aunoa ma le mauaina o le folafolaga. Ae o lea ua taʻu mai e Ioane ia i tatou ua latou i le Lagi ma Ieova ma ua latou mauaina nei lena folafolaga. O le a le maoae o lenei mea? E faapefea ona le talitonuina?
Ia matau foi i le Mat.5:13 na ta'u atu e Iesu i le au aposetolo o i latou ma i tatou o le masima o le lalolagi. O i matou o le masima o le taulaga lūlū.
Penetekoso
O le uiga o le Penetekoso e le gata i le ofoina atu o fua muamua na faia i le aso muamua ma le limasefulu, ae faapea foi i le limasefulu aso, o lona uiga, fitu fitu fitu vaiaso, faaopoopo i ai le aso. O lea uiga ua maua mai ai faalagiga masani, o le Tausamiga o Vaiaso po o le Penetekoso (limasefulu).
E maua le uiga e ala i le manatunatu e uiga i le uiga o le Sapati aso fitu, o le faavae lea o le faatulagaga o vaiaso e fitu o taimi. O le Sapati na saunia ai le saʻolotoga ma le saʻolotoga mai faigatā o le olaga ma tulaga lē tutusa o tagata, e lē gata i aso taʻi fitu ae faapea foʻi i tausaga taʻi fitu (tausaga sapati-Levi. 25:4) ma vaiaso taʻi fitu o tausaga (tausaga o le Iupeli-Levi. 25:8). ).
O le fua masani i le va o vaiaso e fitu o aso ma vaiaso e fitu o tausaga o le numera 50, o le faailoga lea o le faamagaloga o aitalafu.
E pei o isi tausamiga tetele, sa faia foʻi se taulaga faapitoa e faaopoopo i le taulaga mū i aso taʻitasi. O le taulaga autū o le Penetekoso o se taulaga o saito faapitoa e aofia ai “falaoa e lua”
( Levi. 23:17 ). 15 ‘Ia faitau fo‘i e ‘outou e afua i le aso e mulimuli ai i le sapati, e afua mai i le aso na ‘outou ‘aumai ai le fusi saito o le taulaga lūlū; 16 Faitau aso e limagafulu se‘ia o‘o i le aso e uma ai le Sapati lona fitu; ‘ona ‘outou fai ai lea o le taulaga i mea e ‘ai fou i le ALI‘I. 17 ‘Ia ‘outou ‘aumai fo‘i mai i o ‘outou fale o areto lūlūina e lua, o lona lua vaesefulu o le efa. E faia i falaoamata lelei; e taoina ma le mea faafefete. O fua muamua ia i le Alii. 18 ‘Ia ‘outou avatu fo‘i ma le areto o tama‘i mamoe e fitu e tasi lo latou tausaga, e sao ‘ona lelei, o le povi po‘a ta‘anoa e tasi, ma mamoe po‘a e lua. E fai i latou ma taulaga mū i le ALI‘I, ‘atoa ma a latou taulaga i mea e ‘ai ma a latou taulaga i mea e inu, o le taulaga e fai i le afi, o le mea manogi lelei i le ALI‘I. 19 ‘Ona e fai ai lea o le ‘oti po‘a e tasi e fai ma taulaga mo le agasala, ma tama‘i mamoe e lua e tasi lo latou tausaga, e fai ma taulaga fa‘afetai. 20 E lūlūina e le ositaulaga ma le areto o ulua'i fua o le taulaga lūlū i luma o le ALI'I, fa'atasi ma tama'i mamoe e lua.. E pa‘ia i latou i le ALI‘I mo le ositaulaga. 21 Ma ia outou folafola atu i lea lava aso e faapea o se faapotopotoga paia ia te outou. Aua tou te faia se galuega masani i ai. E fai fo‘i ma tulafono e fa‘avavau i mea uma tou te nonofo ai, i o ‘outou tupulaga amulī.
O areto na faia i le falaoamata na oloina mai le saito fou ma tao i le mea faafefete. O areto na tuuina atu o se taulaga lulu e fai ma sui o tagata uma. E leai se areto na tuu i luga o le fata faitaulaga ona sa tao i le mea faafefete. Faatasi ai ma areto e lua, na ofoina atu ai tamai mamoe e lua e fai ma taulaga lulu. O le Penetekoso o se taulaga o areto ma mea faafefete e fai a taulaga lulu, e pei o le omera o karite o le a taulaga lulu o ulua'i fua. Penetekoso taulaga lulu sa i ai se mea fa'afefete ma o le taulaga fo'i o fua fa'apolopolo. Sa o faatasi ma le taulaga o agasala.
E ui ina tatou iloa uma na tuuina atu e Ieova ia Isaraelu le Tulafono i lona lava siufofoga i le Penetekoso, faatasi ma faititili ma pu (Eso. 19,20) faapea foi ma le Agaga Paia i le Au Aposetolo (Galuega 2:3), pe ua tatou iloa ea? O loo iai se isi mealilo i le Penetekoso? O le aso lea o le a toe faatuina ai le fua lona lua o le au paia mai le tuugamau, ma e oo lava ia i latou o loo ola pea i lena taimi. O le taulaga lūlū lona lua ia o areto fa'afefete.
Ioane 4:32 A ‘ua fetalai atu o ia ‘iā te i latou, “E i ai a‘u mea‘ai tou te ‘a‘ai ai tou te lē iloa.” 33 ‘Ona fetautalatala‘i lea o le ‘au so‘o, “ ‘Ua ‘aumaia ‘ea e se tasi se mea e ‘ai ai? 34 ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te i latou, “O la‘u mea e ‘ai o le faia lea o le finagalo o lē na ‘auina mai a‘u, ma fa‘auma lana galuega. 35 Pe e te lē fai mai ea, ‘Ua toe fa masina ona o‘o mai ai lea o le seleselega’? Fa‘auta, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘inā tepa a‘e ia o ‘outou mata ma va‘ava‘ai i fanua, auā ‘ua sinasina mo le seleselega. 36 O lē selesele fo‘i e maua e ia le totogi, ma fa‘aputuina fo‘i fua mo le ola e fa‘avavau, ‘ina ‘ia ‘oli‘oli fa‘atasi lē e lūlū ma lē selesele. 37 Auā o le mea lea e moni ai le upu, ʻE lūlū le tasi ma e selesele e le isi. 38 Na ou auina atu outou e selesele le mea tou te lei galulue ai; ua galulue isi, a ua outou ulu atu i a latou galuega.”
Fai mai Yesshua ua sinasina fanua mo le seleselega. Ina ua ia fai mai aua le tepa i luma ae fai mai isi masina e fa Sa ia fai mai aua le vaai i le seleselega i aso o tausamiga o le tautoulu. Vaai nei i le Penetekoso, lea e fā masina a o lumanaʻi le Tausamiga o Pu (le aso e toe afio mai ai le Mesia), le Aso o le Togiola (le taimi e faateʻa ese ai Satani) ma le Tausamiga o Fale Apitaga (O le Tausamiga o le Faaipoipoga)
Mata. 13:24 O le isi faataoto na ia tuuina atu ia i latou, faapea: "O le malo o le lagi e pei o se tagata na luluina fatu lelei i lona fanua; 25 a o momoe tagata, ona sau ai lea o lē ua ita mai ma lūlū titania i le saito, ona alu ai lea o ia. 26 Ae ina ua totogo le saito ma fua mai, ona iloa ai lea o le titania. 27 Ona o mai ai lea o auauna a le matai, ua faapea mai ia te ia, Le Alii e, e te lei luluina ea le saito lelei i lou fanua? E faapefea la ona i ai titania?' 28 ‘Ona fai atu lea o ia ‘iā te i latou, ‘Ua faia lenei mea e le fili. ‘Ua fai mai ‘au‘auna ‘iā te ia, ‘E te mana‘o ‘ea matou te ō e fa‘aputuina? 29 A ua fai atu o ia, E leai, ina neʻi outou liaʻi le saito a o outou vele ese le titania. 30 ‘Ia tu‘u pea ia e tutupu fa‘atasi se‘ia o‘o i le seleselega, ‘ona ‘ou fai atu ai lea i ē selesele, “‘Ia muamua fa‘apotopoto le titania ma fusifusi i fusi e susunu ai, a ‘ia fa‘apotopotoina le saito i lo‘u fale saito.”
O le Penetekoso o le amataga lea o le seleselega o saito ma ua leiloa le saito i le tele o soo pepelo o le Mesia. Ona tuueseeseina lea o titania. O a latou galuega, e te iloa ai i latou, ona faasaoina ai lea o le saito i le fale saito a le Tupu.
Vaʻai pe na faapefea ona faamatalaina e Iesu lava ia.
Mataio 13:36 ‘Ona ‘auina atu lea e Iesu o le motu o tagata e ō, ‘ua ulu atu i le fale. ‘Ona ō mai ai lea o ona so‘o ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai, “Fa‘amatala mai ‘iā te i matou le fa‘ata‘oto i le titania i le fanua.” 37 Ua tali atu o ia iā i latou, ua faapea atu: “O lē lūlū le fatu lelei, o le Atalii lea o le Tagata. 38 O le fanua o le lalolagi lea, o fatu lelei o atalii ia o le malo, a o titania o atalii ia o lē ua leaga. 39 O le fili na lūlūina ai, o le tiapolo lea, o le seleselega o le i‘uga o le lalolagi, o ē selesele fo‘i o agelu ia. 40 O lenei, e pei ‘ona fa‘aputuina o titania ma susunuina i le afi, e fa‘apea fo‘i i le i‘uga o lenei lalolagi. 41 E aauina atu e le Atalii o le tagata ana agelu, latou te faapotopotoina mai i lona malo o mea uma e tausuai ai, ma e fai amio leaga, 42 ma latou lafoina i latou i le ogaumu aasa. E i ai le tagiauē ma le lilivau o nifo. 43 Ona susulu atu ai lea o e amiotonu e pei o le la i le malo o lo latou Tamā. O lē ‘ua i ai taliga e fa‘alogo ai, fa‘alogo mai ia;
Ina ua taʻu atu e Iesu i le Au Aposetolo e uiga i le taimi e gata ai, aemaise lava, Mat.24:22 Ma a le faapuupuuina na aso, e leai se tagata e faaolaina; ae ona o le au filifilia, e faapuupuuina ia aso.
E faapefea ona ia faapuupuuina le taimi mo le au filifilia, vagana ai, nai lo lo tatou togiola e faia i le Tausamiga o Pu e pei ona aoaoina ai i tatou i taimi uma, e faia i le Tausamiga o le Penetekoso? E tatau ona ia faia mea uma e faatatau i Aso Paia na Ia faatonuina Isaraelu e faia talu mai le Mauga o Sinai. O Aso Paia o se faʻataʻitaʻiga o mea e tutupu i le lumanaʻi.
iʻuga
O Yesshua o le fusi saito o le Paseka po o Uluai Fua, e iai le “S” mo le sili atu i le tasi, ma na afio aʻe i le lagi faatasi ma le ʻau faatagataotauaina, e pei ona fai mai ai Paulo. Ua faapea mai le aposetolo o Ioane, e toʻa 24 toeaina i le lagi i aso nei o loo oofu i palealii ma tapuaʻi iā Ieova. O i latou ia na ta'ita'iina e Iesu faatasi ma Ia i le Aso Sa na avatua ai le taulaga lulu o karite i le Malumalu. O le taulaga lūlū a le Penetekoso, o areto saito e lua, o i latou ia na mulimuli i lenei ala o le olaga ma usiusitai i tulafono a Ieova. E ui lava e le atoatoa e pei ona faatusaina i le mea faafefete i le taulaga. O i latou uma ua maliliu talu mai le maliu o Iosua i le 31 TA seia oo i Lona toe afio mai ma i latou o loo ola pea i Lona toe afio mai o le a toe faatuina i Shavuot po o le Penetekoso.
1 Korinito 15:50-58 O lenei, le au uso e, ou te fai atu lenei mea, e le mafai ona fai mo latou tofi le malo o le Atua i le tino ma le toto; e lē maua fo‘i e le amio pi‘opi‘o le lē pala. Faauta, ou te tau atu ia te outou se mealilo: Tatou te le momoe uma, ae o le a liua i tatou uma—i se minute, i le emo o le mata, i le ili o le pu mulimuli. Auā e ilia le pū, e toe tutū mai fo‘i o ē ‘ua oti e lē pala, e liua fo‘i i tatou. Auā e tatau ona ofu lenei tino pala i le tino e lē pala, e tatau foʻi i lenei tino oti ona ofu i le tino ola pea. O lenei, pe a oofu lenei tino pala i le tino ola pea, ma ofu foi lenei tino oti i le tino ola pea, ona taunuu ai lea o le upu ua tusia: “Ua faaumatia le oti i le manumalo.”
“Le oti e, o fea o i ai lou tui?
Seoli e, o fea o i ai lou manumalo?”
O le tui o le oti o le agasala lea, a o le malosi o le agasala o le tulafono lea. ‘Ae fa‘afetai i le Atua, o lē na te foa‘iina mai le manumalo ‘iā te i tatou e ala i lo tatou Ali‘i o Iesu Keriso.
O le mea lea, o‘u uso pele e, ‘ia ‘outou tumau, ma le lē fa‘agae‘etia, ‘ia fa‘ateleina pea i le galuega a le Ali‘i, ‘ina ‘ia iloa e lē i‘uvale ‘outou i le Ali‘i.
1 Thess 4:13-18 Ae ou te le manao ia outou valea, le au uso e, e uiga i e ua momoe, ina neʻi outou faanoanoa e pei o isi ua leai se faamoemoe. Auā ‘āfai tatou te talitonu na maliu Iesu ma toetū mai, e fa‘apea fo‘i ‘ona ‘aumaia e le Atua fa‘atasi ma ia o ē o momoe ‘iā Iesu.
Auā o le mea lenei matou te fai atu ai ‘iā te ‘outou i le afioga a le Ali‘i, o i tatou o ē ola ma tumau se‘ia o‘o i le afio mai o le Ali‘i, e lē muamua atu lava i ē o momoe. Aua o le Alii lava Ia o le a afio ifo mai le lagi ma le alaga, ma le leo o le agelu sili, ma le pu a le Atua. Ma o le a muamua ona toe tutu mai o e ua oti ia Keriso. ‘Ona ‘aveina a‘e ai lea o i tatou o ē ola ma totoe, fa‘atasi ma i latou i ao e fa‘afetaia‘i i le Ali‘i i le ‘ea. Ma o le a faapea ona tatou faatasi pea ma le Alii. O lenei, ia fefaamafanafanai i nei upu.
Ia faatusatusa nei fuaiupu o loo i luga i fuaiupu o loo mulimuli mai.
Isaia 27:12-13 Ma o le a oo mai foi i lena aso
O le a soli e le Alii,
E afua mai i le alia o le vaitafe e oo atu i le alia o Aikupito;
Ma o le a outou faapotopotoina taitoatasi,
O outou le fanauga a Isaraelu.
E fa‘apea fo‘i i lea aso;
E ilia le pu tele;
E ō mai i latou o ē o le a fano i le nu‘u o Asuria,
Ma i latou oe ua tuliesea i le laueleele o Aikupito,
Ma o le a tapuai i le Alii i le mauga paia i Ierusalema.
Esoto 19:16-19 ‘Ona o‘o lea i le aso tolu i le taeao, ‘ua faititili ai, ma uila, ma le ao mafiafia i luga o le mauga; ‘ua matuā leotele fo‘i le leo o le pū, ‘ua gatete ai tagata uma sa i le toagalauapi. ‘Ona ‘aumaia lea e Mose o le nu‘u nai le toagalauapi e fa‘afetaia‘i i le Atua, ‘ona latou tutū ai lea i lalo o le mauga. O le Mauga o Sinai sa i ai i le asu, auā na afio ifo le ALI‘I i ona luga i le afi. ‘Ua alu a‘e fo‘i lona asu e pei o le asu o le ogaumu, ‘ona lūlūina ai lea o le mauga uma. ‘Ua ilia fo‘i le ilia o le pū, ‘ua fa‘ateteleina pea, ‘ona tautala atu lea o Mose, ‘ona tali mai lea o le Atua ‘iā te ia i le si‘ufofoga.
E le o se toe tu lona lua lea, ae o se vaega o le Uluai Toetu lea na amata i le aso na toetu mai ai Iesu mai le oti. E pei lava ona avea le taulaga o le Saito Faafefete i le amataga o Aso o Areto e lē Faafefeteina, e faapena foʻi i le Penetekoso o le faaiʻuga o le Taulaga Faafefete i le 50 aso mulimuli ane. O i latou na toe faatuina faatasi ma le Mesia i le 31 TA o le amataga lea ma o i latou na ola i Lona toe afio mai faatasi ma i latou ua maliliu i Lona suafa o le a toe faatuina i Shavuot, Penetekoso pe afai latou te tausia le Torah ma poloaiga. Le mea o loo faatalitali i ai i latou i lalo o le fata faitaulaga.
Faaaliga 6:9 Ina ua ia tatalaina le faamaufaailoga lona lima, sa ou vaaia i lalo o le fata faitaulaga agaga o i latou o e na fasiotia ona o le afioga a le Atua ma le molimau na latou umia. 10 ‘Ona latou ‘alaga lea ma le leo tele, ‘ua fa‘apea mai, “Le Ali‘i e, le pa‘ia ma le fa‘amaoni se‘ia afea, se‘i e fa‘amasinoina ma taui atu lo matou toto i ē nonofo i le lalolagi?” 11 ‘Ona tu‘uina atu lea o le ‘ofu pa‘epa‘e ‘iā te i latou ta‘ito‘atasi; ‘ua fai atu fo‘i ‘iā te i latou, ‘ia latou mālōlō teisi, se‘ia ‘atoa le aofa‘i o o latou uso a ‘au‘auna ma o latou uso, o ē o le a fasiotia e pei o i latou.
Ua tuuina atu iā i latou o ofu papaʻe e pei ona faaofuina o toeaina e 24 i ofu papaʻe, e fai ma sui o le amiotonu, e sauniuni ai mo le faaipoipoga. Mat 22. O le mea e tatau ona tatou o mai ai ma ofu i le amiotonu ina ia avea ma se vaega o le tausamaaga.
Salamo 119:172 E tautala loʻu laulaufaiva i lau afioga, auā e tonu au poloaʻiga uma.

0 Faamatalaga